Loredana Ionescu
Scandal uriaș în lumea politică și judiciară. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat luni că a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la violență, ură sau discriminare, după comentariile făcute recent despre pensiile speciale ale magistraților.
Declarațiile care au stârnit reacția CSM
Într-un interviu televizat, Oana Gheorghiu a afirmat că România nu își mai permite să plătească pensii speciale, comparând veniturile magistraților cu lipsurile grave din sistemul medical și cu situația copiilor aflați în nevoie.
„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.
Declarația a fost interpretată de CSM drept un atac direct la independența justiției și o încercare de a transforma magistrații în ținta nemulțumirilor publice.
CSM acuză „un discurs periculos, menit să antagonizeze societatea”
Consiliul a reacționat dur, susținând că afirmațiile Oanei Gheorghiu „au depășit limitele unui discurs politic” și că reprezintă o formă de incitare la ură și discriminare împotriva corpului magistraților.
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituţionale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziţia artificială între magistraţi şi ‘copilul flămând căruia i se ia de la gură’ este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulţumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”, declară CSM.
CSM consideră că opoziția artificială creată între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” este „o manipulare” și „o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiție”.
„Independența justiției nu e un privilegiu, ci o garanție pentru cetățeni”
Reprezentanții CSM au subliniat că independența financiară a magistraților este o garanție constituțională a unui stat democratic, nu un privilegiu al judecătorilor și procurorilor.
„Independenţa justiţiei, care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor în detrimentul altor persoane, ci este garanţia constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetăţean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază încă o dată că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligaţia într-un stat de drept să consolideze justiţia, nu să o discrediteze, şi să colaboreze instituţional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societăţii democratice”, susţine CSM.
CSM a mai adăugat că Guvernul, ca reprezentant al puterii executive, are obligația de a consolida justiția, nu de a o discredita, și de a colabora loial cu puterea judecătorească.
CSM a sesizat organele de anchetă
După analiza declarațiilor făcute de vicepremier, CSM a anunțat că a sesizat organele competente pentru a se verifica dacă Oana Gheorghiu a încălcat articolul 369 din Codul Penal, privind incitarea la violență, ură sau discriminare.
„În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, transmite CSM.
Cine este Oana Gheorghiu
Numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a marcat o premieră în politica românească. Cunoscută pentru activitatea sa în cadrul Asociației Dăruiește Viață, care a construit primul spital de oncologie pediatrică din România, Gheorghiu a fost chemată în Guvern tocmai pentru a contribui la reformarea sistemului public și la reducerea birocrației.
Mandatul ei include proiecte de digitalizare a administrației, de simplificare a procedurilor, dar și de reevaluare a cheltuielilor bugetare, printre care și cele privind pensiile speciale.
Sursa foto: Arhivă
