Fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost surprins într-una dintre puţinele ocazii în care el a contrat-o în public pe soția sa, Elena Ceaușescu. Și nu oriunde, ci pe fabulosul traseu, Transfăgărășan. Asta pentru că, cea mai fabuloasă șosea din lume trebuia să-i poarte numele, iar fostul președinte… s-a opus.
Nicolae Ceaușescua a refuzat ca Transfăgărășan să-i poarte numele
Deși poate părea greu de crezut acest lucru, având în vedere modul cum se impunea Ceaușescu în fața poporului, el a refuzat ca Transfăgărășan să-i poarte numele, înainte de inaugurarea șoselei, informează evz.ro. Martorii au înregistrat probabil una dintre puţinele ocazii în care el a contrat-o în public pe soția sa. După ce mai mulți jurnaliști au insistat să accepte ca celebrul drum să se numească ”Nicolae Ceaușescu” a intervenit și Elena Ceaușescu care i-a spus: ”Hai, Nicule, acceptă! O să dea bine în stăinătate!”, insista fosta Primă Doamnă.
De ce a refuzat Nicolae Ceaușescu ca Transfăgărășan să-i poarte numele
”Nu sunt io cel care trebuie să încalce hotărârile Biroului Politic Executiv! Nu, nu şi nu!”, spunea fostul lider comunist.Martor al acelui episod rarisim a fost generalul de brigadă (r) Nicolae M. Mazilu (decedat în 2012), care a avut o contribuţie majoră la construcţia DN 7C – Transfăgărăşan.
Ideea construirii Transfăgărășan nu-i aparține lui Ceaușescu
Construirea celebrei șoselel nu a fost o idee a dictatorului. În schimb, i-a fost atribuită lui, conform cutumelor Epocii de Aur, numele atribuit de propaganda comunistă perioadei istorice în care la conducerea Republicii Socialiste România s-a aflat dictatorul Nicolae Ceaușescu (1965-1989). În realitate, schiţele şi planurile pentru acest drum celebru în toată lumea existau încă înainte de 1960. Totuşi, după invazia Cehoslovaciei, în 1968, Ceauşescu le-a redescoperit şi a hotărât construirea unui drum strategic pentru armată.
Transfăgărășan cu o singură bandă
Drumul urma să aibă o singură bandă, care să asigure o rută sigură între sudul şi centrul ţării, dar şi preluarea masei lemnoase din pădurile Făgăraşilor. Aşa cum calculaseră toţi cei implicaţi în proiect, pe noul drum ar fi putut trece, într-o singură noapte, din Muntenia în Ardeal, o divizie mecanizată.