Loredana Ionescu
Un acord cu implicații masive pentru Europa și România. Uniunea Europeană și Statele Unite au semnat un nou pact tarifar care impune o taxă de 15% pe aproape toate exporturile europene către piața americană. Bruxelles-ul încearcă să evite o confruntare comercială de proporții, dar decizia ridică numeroase semne de întrebare în rândul liderilor economici și politici.
Cum afectează România acordul tarifar dintre UE şi SUA
România se află printre țările afectate direct, în special în sectoarele industriale care depind de exporturi către SUA.
„Am convenit asupra unui tarif unic de 15% pentru marea majoritate a exporturilor UE. Acest tarif se aplică în majoritatea sectoarelor, inclusiv pentru automobile, semiconductori şi produse farmaceutice”, a declarat Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene.
„Uniunea Europeană va fi de acord să cumpere din Statele Unite energie în valoare de 750 de miliarde de dolari. Ei vor investi în Statele Unite cu 600 de miliarde de dolari mai mult decât investesc deja”, a declarat Donald Trump, preşedintele SUA.
Acordul tarifar, semnal de alarmă pentru economiile europene
Documentul semnat la Bruxelles a fost prezentat de părțile implicate ca o formă de detensionare a relațiilor comerciale transatlantice. În realitate, impactul economic este major, iar ecourile acestui compromis se resimt în toate capitalele europene. Germania, Franța și Italia sunt primele țări lovite – fiind principalele exportatoare de automobile, componente electronice și produse farmaceutice către Statele Unite.
Pentru aceste țări, o taxă de 15% înseamnă o pierdere directă de competitivitate, scăderea comenzilor și, în final, reducerea producției. Reacțiile din mediul de afaceri nu au întârziat: investitorii acuză o „capitulare în fața Washingtonului”, în timp ce analiștii subliniază că acest acord oferă puține beneficii reale pentru UE, în afara evitării unei escaladări comerciale care ar fi adus taxe și mai mari.
România, printre statele afectate indirect, dar profund
România are un volum de exporturi către SUA estimat la peste 2 miliarde de euro pe an. În contextul balanței comerciale generale, procentul pare mic – sub 2% – dar greutatea acestor exporturi este strategică. Este vorba despre industrii puternic industrializate, dependente de comenzile externe, care generează zeci de mii de locuri de muncă și contribuie semnificativ la PIB.
Printre categoriile de produse vizate se numără: anvelope, componente auto, cabluri și echipamente electrice, tablouri de comandă, dar și produse din oțel și fier. Noile tarife impuse de SUA începând cu 1 august vor afecta direct prețurile de vânzare ale acestor produse pe piața americană. Consecințele? Pierderi de contracte, scăderea exporturilor, presiune pe producție și, în unele cazuri, concedieri în lanț.
Industria auto și subfurnizorii români, victime colaterale
Unul dintre cele mai vulnerabile sectoare este cel al producției de anvelope și componente pentru industria auto. România exportă anvelope de peste 1 miliard de euro anual, în special către Germania. La rândul ei, Germania vinde autoturisme în Statele Unite. Prin urmare, o scădere a comenzilor din Germania va lovi în plin furnizorii români, într-un efect de domino inevitabil.
Situația este și mai complexă dacă luăm în calcul investițiile realizate în ultimii ani de marii producători auto în România. Fabricile locale, integrate în lanțul global de producție, depind de comenzile din piețele externe. O scădere a cererii din SUA, cauzată de tarifele mai mari, va reverbera negativ și asupra uzinelor din România.
Pentru a obține acest acord și a evita tarife și mai drastice – de 30%, așa cum a amenințat Donald Trump – Uniunea Europeană a acceptat o serie de concesii majore. Astfel, UE se angajează să achiziționeze energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari. Mai mult, alte 600 de miliarde de dolari vor fi investite direct în economia SUA, în cadrul unor parteneriate strategice.
Bruxelles-ul a convenit și asupra achiziționării de armament din Statele Unite, într-un gest menit să întărească colaborarea în domeniul apărării. Însă aceste măsuri nu sunt pe placul tuturor liderilor europeni. Voci critice din Parlamentul European acuză lipsa unui echilibru real în acest acord, în timp ce partenerii sociali vorbesc despre sacrificarea industriilor europene în schimbul unei păci comerciale fragile.
Sursa foto: Arhivă
