Cum arată demisia lui Klaus Iohannis. Ce a scris fostul președinte al României: „Eu,…” FOTO

Într-o mișcare surprinzătoare și fără precedent, Președintele Klaus Iohannis a anunțat demisia sa din funcția de lider al statului român, motivând că această decizie ar preveni o criză politică majoră și ar evita ridiculizarea României pe arena internațională.

Klaus Iohannis a decis să demisioneze în urma unui vot iminent în Parlament, care ar fi putut duce la suspendarea sa din funcție. Președintele a explicat că, deși mandatul său se apropia de final și o nouă alegere prezidențială era pe cale să înceapă, procedura de suspendare era nejustificată și ar fi avut efecte distructive, atât pe plan intern cât și extern.

Din punct de vedere intern, demisia președintelui are scopul de a evita un referendum de demitere care ar fi divizat societatea și ar fi consumat resursele politice într-un moment critic. Iohannis a subliniat că o astfel de situație ar fi împiedicat discuțiile esențiale despre viitorul României și despre politica națională, lăsând în urmă doar conflict și discordie.

Pe plan extern, demisia lui Iohannis vizează protejarea reputației României. În contextul internațional, suspendarea unui președinte în plin proces electoral ar fi fost văzută ca un semn de instabilitate și ar fi adus prejudicii imaginei țării. Prin demisia sa, Iohannis încearcă să transmită un mesaj de maturitate și responsabilitate, demonstrând că liderii României pun interesul național mai presus de luptele politice interne.

„Astăzi, în Parlamentul României s-a pus în mişcare procedura de suspendare a preşedintelui.

Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puţine luni plec din funcţie, după alegerea noului preşedinte.

Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată n-am încălcat Constituţia.

Şi este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.

Peste puţine zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea şi România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanşează referendumul de demiterea preşedintelui”, a avertizat preşedintele încă în funcţie.

„Va avea efecte efecte intern şi extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ.

Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alţii nu vor fi de acord. Toată discuţia va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată.

Nu se va mai discuta despre alegerile prezidenţiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidaţii nici măcar nu vor putea să-şi prezinte ideile în acest amalgam negativ.

În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înţelege absolut nimeni dintre partenerii noştri de ce România îşi demite preşedintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului preşedinte.

Nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum. Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poimâine, pe 12 februarie.

Dumnezeu să binecuvânteze România!”, este anunţul preşedintelui.

În urma demisiei sale, funcția de președinte interimar a fost preluată de președintele Senatului, Ilie Bolojan. Alegerile prezidențiale anticipate sunt programate pentru datele de 4 și 18 mai 2025, ceea ce va oferi României oportunitatea de a alege un nou lider într-un cadru organizat și stabil.