Georgescu Dragos
Un proiect de lege înregistrat marți, 10 noiembrie, la Senat propune eliminarea „dublei” plăți a contribuției la sănătate pentru salariații care au și alte venituri. Concret, angajații nu ar mai datora CASS pentru chirii, dividende, dobânzi sau venituri din activități independente, dacă acestea nu depășesc 120.000 de lei pe an. Pentru sumele de peste prag, contribuția s-ar plăti în continuare, dar doar pentru diferență.
Fără CASS pe chirii, dividende și PFA pentru salariați? Proiectul care schimbă regulile
Propunerea modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în partea dedicată contribuției de asigurări sociale de sănătate. Ea vizează un număr mare de români. Este vorba de cei care, pe lângă salariu, închiriază un apartament, primesc dividende de la o firmă, au un PFA sau încasează drepturi de autor.
Proiectul se află abia la început de drum. Pentru a intra în vigoare, trebuie să treacă de ambele camere ale Parlamentului și să fie promulgat de președinte.
Cum funcționează CASS în prezent
Contribuția de asigurări sociale de sănătate are în prezent o cotă de 10%. Pentru salariați, ea este reținută automat de angajator, lunar, din salariul brut.
Problema apare atunci când aceeași persoană câștigă bani și din alte surse. Codul fiscal tratează aceste venituri separat. Contribuția pentru ele se calculează pe baza veniturilor cumulate și se declară la ANAF, prin Declarația unică.
Regulile diferă în funcție de tipul venitului:
Pentru chirii, dividende, dobânzi și alte venituri din investiții, CASS se datorează doar dacă suma lor depășește 6 salarii minime brute pe an. Baza de calcul este stabilită în trepte: 6, 12 sau maximum 24 de salarii minime.
Pentru activități independente, cum este PFA-ul, contribuția se aplică asupra venitului net, cu o bază de calcul plafonată la 72 de salarii minime brute.
Practic, un salariat care depășește aceste praguri plătește contribuția la sănătate de două ori. O dată din salariu și încă o dată din veniturile suplimentare.
Ce schimbă proiectul depus la Senat
Inițiativa introduce o excepție de la regula actuală. Persoanele care au în cursul anului venituri din salarii, pentru care CASS se reține la sursă, nu ar mai datora contribuția și pentru celelalte venituri.
Excepția are însă o limită. Veniturile suplimentare, cumulate, nu trebuie să depășească 120.000 de lei pe an.
Dacă pragul este depășit, contribuția nu se aplică la întreaga sumă. Se plătește CASS doar pentru partea care trece de 120.000 de lei. Cota rămâne aceeași, cea prevăzută deja în Codul fiscal.
Proiectul vizează mai multe categorii de venituri:
venituri din activități independente, inclusiv PFA;
venituri din chirii;
dividende;
dobânzi;
drepturi de autor;
alte venituri prevăzute de Codul fiscal.
Exemple: cât ar câștiga salariații
Pentru a înțelege mai bine efectul propunerii, iată câteva situații ipotetice.
Exemplul 1: salariat cu chirie mică. Un angajat încasează o chirie modestă, sub pragul de 6 salarii minime pe an. În acest caz, nu se schimbă nimic. Nici acum nu datorează CASS pentru acest venit.
Exemplul 2: salariat cu dividende medii. Un angajat primește anual dividende nete de 60.000 de lei de la firma la care este asociat. Astăzi, el datorează CASS calculat la o bază de 12 salarii minime. Dacă proiectul ar fi adoptat, nu ar mai plăti nimic, pentru că suma se află sub pragul de 120.000 de lei.
Exemplul 3: salariat cu PFA. Un programator lucrează cu carte de muncă și are și un PFA, din care obține un venit net de 100.000 de lei pe an. În prezent, plătește 10% CASS pe acest venit. Conform proiectului, ar fi scutit complet.
Exemplul 4: venituri peste prag. Un salariat obține din alte surse 150.000 de lei pe an. Potrivit propunerii, ar datora CASS doar pentru diferența de 30.000 de lei. Contribuția ar fi de 3.000 de lei.
Exemplele sunt orientative. Sumele exacte depind de forma finală a legii, dacă aceasta va fi adoptată.
Argumentele inițiatorului: „Plătești mai mult fără să primești nimic în plus”
Expunerea de motive pornește de la o idee simplă. Salariatul este deja asigurat în sistemul public de sănătate, prin contribuția reținută din salariu.
Contribuția suplimentară plătită pe chirii sau dividende nu îi aduce acces la mai multe servicii medicale. Persoana primește același pachet de bază ca orice alt asigurat. Așadar, susține inițiatorul, aceasta plătește în plus fără nicio contraprestație.
Documentul invocă și principiul constituțional al „justei așezări a sarcinilor fiscale”. Potrivit inițiatorului, statul are dreptul să stabilească contribuții. Acestea trebuie însă să fie rezonabile și proporționale cu scopul urmărit, adică finanțarea sistemului de sănătate.
O regulă care a mai existat
Propunerea nu este complet nouă. O prevedere asemănătoare a existat în trecut, în vechea formă a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Potrivit acesteia, pentru chirii, dividende, dobânzi sau drepturi de autor, contribuția se plătea doar dacă persoana nu avea deja alte venituri principale, precum salariul.
Diferența majoră este că actualul proiect nu oferă o scutire totală. Pragul de 120.000 de lei urmărește să protejeze persoanele cu venituri suplimentare mici și medii. Cei care câștigă sume mari din afara salariului vor continua să contribuie pentru partea care depășește pragul.
Ce efecte ar putea avea măsura
Inițiatorul recunoaște că bugetul ar încasa mai puțini bani din CASS pentru veniturile aflate sub prag. Susține totuși că pierderea ar fi limitată, din două motive.
Primul: contribuția se păstrează pentru veniturile mari, de peste 120.000 de lei. Al doilea: o povară fiscală mai mică ar putea încuraja mai mulți oameni să își declare toate veniturile.
Pe plan social, proiectul ar avea și un rol de stimulare. Potrivit expunerii de motive, salariații nu ar mai fi „penalizați” pentru că își caută surse suplimentare de venit. Măsura ar putea încuraja:
munca suplimentară;
activitățile independente desfășurate în paralel cu jobul;
investițiile personale mici și medii;
declararea veniturilor din chirii, care adesea rămân nedeclarate.
Contextul fiscal nu este favorabil
Proiectul vine într-o perioadă în care statul caută surse suplimentare de venit la buget. În ultimii ani, regulile privind CASS au fost înăsprite, nu relaxate. Din 2026, de exemplu, plafonul maxim pentru baza de calcul a CASS la activitățile independente a crescut de la 60 la 72 de salarii minime brute.
În acest context, o reducere a contribuțiilor ar putea întâmpina rezerve din partea Ministerului Finanțelor. Rămâne de văzut ce punct de vedere va transmite Guvernul.
Ce urmează
Proiectul a fost doar înregistrat la Senat. De regulă, o propunere legislativă primește avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului. Apoi este dezbătută în comisiile de specialitate, înainte de votul în plen.
După Senat, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților. Abia apoi poate fi trimis la promulgare. Întregul proces poate dura luni de zile, iar forma inițială poate suferi modificări.
Până atunci, regulile actuale rămân valabile. Salariații care au venituri suplimentare peste plafoanele legale trebuie să depună în continuare Declarația unică și să plătească CASS conform Codului fiscal în vigoare.
