Georgescu Dragos
Președintele Nicușor Dan i-a anunțat public jurnalistului Ovidiu Vanghele că nu mai are acces la conferințele de presă de la Cotroceni. Momentul a avut loc marți seara, 10 noiembrie 2026, la finalul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni. Decizia, fără precedent în istoria recentă a instituției prezidențiale, a stârnit un val de reacții în presă și în spațiul politic.
Cine este Ovidiu Vanghele, jurnalistul interzis de Nicușor Dan la Cotroceni
Conferința a fost prima susținută de șeful statului după instalarea Guvernului Niculescu. Discuțiile au atins mai multe teme, dar momentul final a eclipsat tot restul. Schimbul de replici dintre președinte și jurnalist a devenit subiectul zilei.
Ovidiu Vanghele nu este un nume nou în presa românească. Are 24 de ani de activitate și a semnat câteva dintre cele mai cunoscute anchete jurnalistice din ultimul deceniu. În ultima perioadă, însă, a devenit și unul dintre cei mai vocali critici ai președintelui pe rețelele sociale.
Întrebarea care a declanșat conflictul
Vanghele a cerut cuvântul spre finalul conferinței. Întrebarea lui a vizat-o pe procurorul general Cristina Chiriac, numită în funcție la propunerea președintelui.
Jurnalistul a amintit că aceasta ar fi votat, în Secția pentru procurori a CSM, împotriva sesizării Inspecției Judiciare. Inspecția ar fi trebuit să analizeze o posibilă ingerință comisă chiar de procurorul general.
Concret, jurnalistul l-a întrebat pe președinte cum comentează faptul că procurorul general a votat „acum o lună, o lună și jumătate în secțiea de procurori a CSM din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară, care inspecție să cerceteze o ingerință comisă chiar de dânsa. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români acum un an și jumătate?”
Întrebarea atingea un subiect sensibil pentru Nicușor Dan. Reforma justiției a fost una dintre temele centrale ale campaniei sale prezidențiale din 2025.
Răspunsul președintelui: „Nu o să mai puneți întrebări”
Nicușor Dan nu a răspuns la fondul întrebării. În schimb, i-a comunicat jurnalistului că nu mai este binevenit la Cotroceni.
„În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”, a declarat președintele.
Din declarație reiese că decizia fusese luată anterior. Potrivit președintelui, echipa sa nu ar fi aplicat-o, motiv pentru care a ales să o anunțe personal. Mai mulți comentatori au remarcat și faptul că transmisiunea conferinței a fost întreruptă imediat după acest moment.
De la susținător la critic vehement
Relația dintre cei doi nu a fost mereu conflictuală. Potrivit presei, Ovidiu Vanghele l-a susținut public pe Nicușor Dan în campania pentru alegerile prezidențiale.
Ulterior, jurnalistul a devenit unul dintre criticii săi cei mai duri. Nemulțumirile sale au vizat mai ales pozițiile președintelui pe teme legate de justiție.
În postările de pe Facebook, Vanghele ar fi folosit în mai multe rânduri cuvinte și apelative jignitoare la adresa șefului statului. Potrivit G4Media, printre acestea s-ar fi numărat termeni care puneau în discuție capacitatea psihică a președintelui și etichete precum „incompetent”. La aceste injurii a făcut referire Nicușor Dan în replica sa.
Cine este Ovidiu Vanghele: 24 de ani în presă
Cariera lui Ovidiu Vanghele a început în 2002, la agenția de presă Mediafax. Zece ani mai târziu, în 2012, s-a alăturat echipei de știri Pro TV.
În 2013 a fondat Centrul pentru Investigații Media (CIM), un ONG pe care îl conduce și astăzi. Anchetele sale cele mai cunoscute au vizat abuzurile din instituțiile de sănătate mintală. A investigat, de asemenea, fraude care au implicat bani publici.
În 2016 a lucrat alături de Ana Poenariu, de la RISE Project, la serialul de investigație „Toți oamenii generalului”. Ancheta a urmărit rețeaua de influență din jurul lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne.
Vanghele a pus bazele echipei editoriale a EurActiv România, pe care a și condus-o. A colaborat cu Factual, platforma de fact-checking a Funky Citizens, precum și cu Ziare.com.
Din 2017 coordonează, alături de Vlad Stoicescu, proiectul „Să fie Lumină”. În cadrul acestuia, cei doi au realizat un podcast video săptămânal dedicat actualității din România.
Anchetele care au zguduit opinia publică
Numele lui Vanghele este legat de una dintre cele mai mediatizate anchete din ultimii ani. Este printre autorii dezvăluirilor despre abuzurile sexuale comise de fostul episcop al Hușilor, Corneliu Bârlădeanu (Onilă). Victimele erau elevi ai Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huși.
Împreună cu jurnalista Bianca Albu, a realizat seria „Azilele groazei”. Ancheta a fost continuată ulterior cu „Toți știau”.
Pe lângă activitatea de teren, Vanghele a predat jurnalism de investigație la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Munca sa a fost recompensată de-a lungul timpului cu mai multe premii la Gala Superscrieri.
Reacția lui Ovidiu Vanghele
Jurnalistul a reacționat la scurt timp, printr-o postare pe Facebook. Nu a insistat asupra interdicției, ci asupra faptului că întrebarea sa a rămas fără răspuns.
„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă”, a scris Vanghele.
El a recunoscut că a fost surprins de replica președintelui. „În apărarea mea, am fost, recunosc, uimit de cuvintele preşedintelui, şi asta-mi reproşez, că trebuia să fiu mai bun de-atât”, a mai transmis jurnalistul.
Val de reacții: „Un precedent periculos”
Decizia președintelui a provocat reacții critice din partea organizațiilor de presă, a jurnaliștilor și a unor juriști.
Alianța „A Patra Putere”, care reprezintă profesioniști din jurnalismul de interes public, a calificat gestul drept inacceptabil. Organizația susține că președintele ar încălca legea și ar crea „un precedent periculos, specific practicilor autoritare”. Potrivit Alianței, injuriile invocate nu justifică restrângerea accesului unui jurnalist la evenimentele Administrației Prezidențiale.
Redacția Snoop a cerut public anularea interdicției, folosind aceeași formulare despre un precedent periculos.
Jurnalista Emilia Șercan a amintit că nici în anii de mandat ai lui Ion Iliescu nu a fost interzis vreun jurnalist la Cotroceni. „Nici măcar Ion Iliescu nu a interzis vreodată un jurnalist la Cotroceni, iar presa nu a fost niciodată comodă cu el”, a transmis aceasta, potrivit News.ro.
Jurnalistul Cristian Andrei a precizat că nu agreează stilul lui Vanghele. Cu toate acestea, nu s-ar fi așteptat ca un președinte să ia o astfel de măsură. „Nicușor Dan e primul președinte român care interzice un jurnalist la Cotroceni și îi anunță asta în direct”, a scris acesta pe Facebook.
Cristi Dănileț a apreciat că Vanghele își exercită meseria de jurnalist și că măsura afectează libertatea de exprimare. Juristul Bogdan Vasile Amariei a subliniat, la rândul său, că Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui. Vlad Adamescu a criticat atât interdicția, cât și întreruperea bruscă a transmisiunii.
Publicația Paginademedia.ro a descris momentul drept o situație fără precedent la Palatul Cotroceni.
Voci care contestă statutul jurnalistului
Nu toate reacțiile au mers în aceeași direcție. Realizatorul Mircea Badea, de la Antena 3 CNN, a contestat chiar calitatea de jurnalist a lui Ovidiu Vanghele.
Badea a criticat publicațiile care l-au prezentat pe Vanghele ca jurnalist. Adresându-se lui Cătălin Tolontan, el a spus: „Tolontan, cu toată dragostea, dacă Vanghele e jurnalist, și tu, și eu suntem cosmonauți”.
Și alte publicații au pus accentul pe limbajul folosit de Vanghele pe rețelele sociale, prezentându-l drept un jurnalist controversat.
Ce urmează
Dezbaterea pornită marți seara depășește conflictul dintre cei doi. Pe de o parte, criticii președintelui invocă libertatea presei și regulile de acreditare a jurnaliștilor la instituțiile publice. Pe de altă parte, susținătorii deciziei consideră că insultele repetate nu pot rămâne fără consecințe.
Rămâne de văzut dacă Administrația Prezidențială va reveni asupra deciziei. Până la momentul publicării, întrebarea despre votul procurorului general în CSM a rămas fără răspuns din partea președintelui.
