Cum păstrezi și gestionezi înregistrările făcute de camere spion?

Utilizarea camerelor de supraveghere este din ce în ce mai frecventă, însă puțini utilizatori știu că, din punct de vedere legal, există limite foarte stricte privind modul în care pot fi folosite și mai ales păstrate înregistrările. Când vorbim despre camere spion, situația devine și mai sensibilă. În România, aceste dispozitive sunt reglementate printr-o combinație de norme GDPR, decizii ale autorității de protecție a datelor și articole din Codul Penal. Cu alte cuvinte, nu doar modul în care filmezi contează, ci și felul în care gestionezi materialele rezultate.

Citește și

Cine este doctorița care a fost găsită moartă în Dunăre. Era o profesionistă desăvârșită

Dacă intenționezi să folosești camere spion, trebuie să știi că imaginile surprinse cu persoane pot fi considerate date cu caracter personal. Iar în acest caz, intri automat sub incidența Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) și a Legii 190/2018, care transpune aceste reguli în legislația națională.

Ce este permis și ce nu?

GDPR stabilește câteva principii-cheie: legalitate, transparență, minimizarea datelor și limitarea stocării. Asta înseamnă că poți prelucra imagini doar dacă ai un temei legal clar (de exemplu, interes legitim, obligație legală sau consimțământ), dacă informezi persoanele vizate și dacă păstrezi înregistrările doar pentru o perioadă limitată.

În România, camerele spion nu pot fi folosite în spații unde există o așteptare firească de intimitate — cum ar fi băile, vestiarele, dormitoarele sau cabinele de probă. Decizia ANSPDCP nr. 52/2012 impune ca orice cameră de supraveghere să fie vizibilă și semnalizată, tocmai pentru a respecta principiul transparenței. În plus, Codul penal (art. 226) sancționează înregistrarea fără drept a imaginii sau vocii unei persoane în locuință ori a unei convorbiri private. Cu alte cuvinte, filmarea ascunsă în astfel de condiții este ilegală.

Cum protejezi înregistrările în mod corect?

Chiar și atunci când folosești camere spion într-un cadru legal (de exemplu, pentru securitatea bunurilor proprii, în afara spațiilor intime), modul în care gestionezi datele este la fel de important. GDPR impune implementarea unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta integritatea și confidențialitatea imaginilor.

Asta presupune:

• Criptarea datelor, atât în momentul stocării, cât și în tranzit. Înregistrările trebuie să fie inaccesibile persoanelor neautorizate, iar accesul să se facă doar prin autentificare corespunzătoare.
• Acces limitat – doar persoanele desemnate (de exemplu, administratorul sistemului) pot vizualiza, copia sau exporta înregistrările.
• Perioade scurte de retenție – imaginile nu trebuie păstrate mai mult decât este necesar scopului declarat. De regulă, durata optimă este de câteva zile sau săptămâni, nu luni. După expirarea acestei perioade, datele trebuie șterse automat.
• Jurnalizarea accesului – fiecare accesare, descărcare sau export de fișiere video trebuie înregistrate într-un log, pentru a demonstra conformitatea cu cerințele GDPR.

Aceste măsuri nu sunt doar recomandări tehnice, ci obligații clare. În cazul unui control, trebuie să poți demonstra că ai luat toate măsurile rezonabile pentru protecția datelor personale.

Cum rămâi în zona legală?

Dacă vrei să folosești camere spion în scopuri legitime, primul pas este documentarea scopului și a temeiului legal. Definește clar de ce ai nevoie de înregistrare, cât timp vei păstra datele și cine are acces la ele. Dacă monitorizarea este extinsă sau constantă (de exemplu, într-o clădire de birouri), trebuie realizată o evaluare de impact (DPIA) pentru a analiza riscurile asupra vieții private.

Înainte de orice achiziție sau instalare, merită consultat un specialist în protecția datelor sau un avocat. Legislația în acest domeniu este strictă și nu lasă loc de interpretări: transparența și proporționalitatea sunt fundamentale.

Folosirea camerelor spion nu este interzisă absolut, dar este sever limitată. Ceea ce diferențiază o utilizare legală de una riscantă este respectarea principiilor GDPR și a legislației românești privind viața privată. În esență, filmarea trebuie să aibă un scop legitim, să fie transparentă și să nu invadeze spațiile intime.

Păstrarea responsabilă a înregistrărilor – cu criptare, acces controlat și ștergere periodică –te protejează de sancțiuni, dar și de posibile consecințe penale. Iar în domeniul supravegherii, prudența și conformitatea nu sunt opționale, ci garanția că rămâi de partea corectă a legii.

Specialiștii SMTSOL îți pot spune mai multe despre utilizarea în condiții legale și optime a camerelor spion – implicit oferi acces la o selecție variată de dispozitive moderne de spionaj!