Cum se calculează zilele de concediu rămase și valabilitatea lor în 2025. Ce spune legea

Cum se calculează zilele de concediu rămase și ce valabilitate au liberele în 2025? Iată o întrebare esențială pentru toți salariații din România. În contextul unui an cu numeroase schimbări legislative, acest subiect devine din ce în ce mai relevant. Angajații trebuie să știe exact la ce au dreptul, cum pot folosi zilele rămase și până când. Codul Muncii stabilește foarte clar cadrul legal, însă aplicarea practică poate ridica întrebări. În acest articol explicăm detaliat fiecare aspect, cu exemple clare și reguli simple.

Citește și

Alexandru Rogobete a spus CUM A CUCERIT-O pe DANA BUDEANU. Ce relatie au, de fapt

Cum se calculează zilele de concediu rămase în funcție de lunile lucrate

Calculul zilelor de concediu rămase se face în funcție de perioada efectiv lucrată. Conform Codului Muncii, un salariat cu normă întreagă, adică opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, beneficiază de minimum 20 de zile lucrătoare de concediu pe an. Asta înseamnă că pentru fiecare lună lucrată, un angajat acumulează aproximativ 1,66 zile de concediu.

Pentru a înțelege mai clar, să luăm un exemplu: dacă un angajat a lucrat timp de trei luni, atunci formula de calcul este simplă: 1,66 zile/lună × 3 luni = 4,98 zile. Rotunjirea se face după regula matematică: dacă rezultatul este peste 0,5, se rotunjește în sus, dacă este sub, se rotunjește în jos. Astfel, angajatul va avea cinci zile de concediu.

În cazul în care un salariat a fost angajat în 2025 pentru o perioadă scurtă, de exemplu 37 de zile calendaristice, calculul devine: (20 zile concediu anual / 365 zile) × 37 zile lucrate = 2 zile de concediu. Aceste două zile trebuie să îi fie acordate, chiar dacă nu a fost angajat tot anul.

Este esențial de reținut că zilele de concediu se acumulează proporțional cu timpul efectiv muncit. Nu se poate pretinde concediu integral dacă nu s-a muncit integral. Chiar dacă ai semnat un contract pe perioadă nedeterminată, dacă te angajezi în luna mai, nu vei putea cere, în iunie, toate cele 20 de zile.

Un alt aspect important este că zilele de concediu neefectuate nu se pierd automat, dar nici nu pot fi amânate la nesfârșit. Ele trebuie luate într-un anumit interval, altfel se pierd conform legii, despre care vom vorbi mai jos.

Cine beneficiază de zile de concediu suplimentare și în ce condiții

Conform legislației în vigoare, nu toți salariații au doar 20 de zile de concediu pe an. Există categorii care, prin natura muncii sau statutul lor, beneficiază de zile suplimentare. Printre acestea se numără tinerii sub 18 ani, salariații cu dizabilități și cei care lucrează în condiții grele sau periculoase.

Pentru aceste persoane, angajatorii sunt obligați să acorde cel puțin trei zile de concediu în plus. De exemplu, dacă un tânăr sub 18 ani este angajat cu normă întreagă, el va avea dreptul la minimum 23 de zile de concediu anual. La fel și în cazul unei persoane cu handicap sau a unui muncitor care lucrează în medii toxice sau la înălțimi.

Unele companii, în special cele mari sau multinaționalele, acordă zile de concediu suplimentare și în funcție de vechime. Este un beneficiu extra-salarial des întâlnit. De exemplu, la cinci ani vechime, se poate acorda o zi suplimentară, iar la zece ani, două zile. Aceste beneficii trebuie însă incluse clar în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern.

O altă practică frecventă este acordarea unei zile libere plătite cu ocazia zilei de naștere. Deși nu este prevăzută de Codul Muncii, această zi este oferită de tot mai mulți angajatori, ca o formă de fidelizare a personalului. Totodată, zilele de concediu pot fi și negociate individual, mai ales în cazul funcțiilor de conducere sau al specialiștilor de nișă.

Există și cazuri speciale, cum ar fi angajații din învățământ, sănătate sau alte sectoare bugetare, care pot avea prevederi specifice în legi sau contracte sectoriale. Aceștia pot beneficia de vacanțe sau concedii prelungite, în funcție de natura activității.

Care este valabilitatea concediului neefectuat și până când poate fi folosit

Zilele de concediu neefectuate nu se pierd imediat la finalul anului calendaristic. Codul Muncii prevede un termen de 18 luni în care acestea pot fi folosite. Astfel, dacă un angajat nu și-a consumat toate zilele de concediu din 2025, el are termen până în mai 2027 să le folosească.

Această regulă a fost introdusă tocmai pentru a proteja dreptul salariatului la odihnă. Se știe că uneori, din motive obiective – cum ar fi volumul mare de muncă, proiecte urgente sau lipsa de personal – angajații nu reușesc să își ia toate zilele libere. Legea vine astfel în sprijinul lor, oferindu-le un termen rezonabil de recuperare.

Cu toate acestea, angajatorul este obligat să informeze periodic angajatul cu privire la soldul de concediu. Dacă acest lucru nu se întâmplă și zilele expiră fără ca salariatul să fi fost informat, acesta poate cere despăgubiri în instanță. În plus, dacă se apropie termenul limită, angajatorul are obligația să acorde concediul chiar și fără acordul angajatului, dacă situația o impune.

Dacă între timp angajatul pleacă din firmă – prin demisie, concediere sau încetare de drept a contractului – angajatorul este obligat să plătească zilele de concediu rămase. Plata se face proporțional cu zilele acumulate și neconsumate, iar suma este adăugată la lichidarea finală. Neplata acestor zile constituie o încălcare gravă a legii și poate atrage amenzi.

Este bine de știut că în cazul în care angajatul a cerut concediu și i-a fost refuzat de mai multe ori fără motiv obiectiv, acest refuz poate fi considerat un abuz. Angajatul poate sesiza ITM sau se poate adresa instanței pentru a-și apăra dreptul la odihnă.

Ce se întâmplă cu concediul în perioadele de inactivitate și care sunt excepțiile

Un subiect care generează deseori confuzii este cel al perioadelor în care contractul de muncă este suspendat temporar. Aici intră concediul medical, concediul de maternitate, paternitate, concediul de risc maternal, cel pentru îngrijirea copilului bolnav sau concediul de îngrijitor. În aceste perioade, deși angajatul nu muncește efectiv, contractul rămâne valabil.

Legea spune că aceste perioade nu afectează dreptul la concediu de odihnă. Așadar, chiar dacă un salariat a fost, să spunem, în concediu medical trei luni, el nu pierde dreptul la concediul de odihnă aferent restului anului. Zilele se recalculează proporțional cu lunile lucrate, însă nu se pierd în totalitate.

Excepție fac însă acele situații în care contractul este suspendat prin concediu fără plată. În acest caz, perioada respectivă nu se ia în calcul la stabilirea concediului. De exemplu, dacă o persoană își ia concediu fără plată timp de două luni, acele luni nu se mai includ în calculul zilelor de concediu.

Este foarte important ca aceste situații să fie corect gestionate în REVISAL și în dosarul de personal al angajatului. O evidență clară ajută atât angajatorul, cât și angajatul, mai ales în caz de litigiu. Greșelile de calcul pot duce la sancțiuni sau pierderea unor drepturi.

O altă situație aparte o reprezintă activitatea în regim de telemuncă sau munca hibrid. Codul Muncii nu face diferențiere în privința concediului de odihnă. Fie că angajatul lucrează de acasă sau de la sediu, zilele de concediu se acordă la fel, fără nicio reducere.

Ce zile libere legale mai sunt în 2025 și ce se prevede pentru anul 2026

În anul 2025, mai rămân câteva zile libere legale importante pentru salariați. Acestea sunt ocazii ideale pentru a corela concediul de odihnă cu minivacanțele naționale. Iată ce urmează:

• 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)

• 8-9 iunie – Rusaliile (duminică și luni)

• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)

• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)

• 1 decembrie – Ziua Națională (luni)

• 25 și 26 decembrie – Crăciunul (joi și vineri)

Aceste zile pot fi folosite strategic de angajați pentru a crea punți și a-și extinde perioada de repaus. De exemplu, dacă își iau o zi liberă pe 14 august, pot beneficia de patru zile consecutive libere, incluzând weekendul.

Pentru anul 2026, calendarul zilelor libere legale a fost deja stabilit:

• 1 și 2 ianuarie – Anul Nou

• 6 ianuarie – Boboteaza

• 7 ianuarie – Sf. Ioan Botezătorul

• 24 ianuarie – Unirea Principatelor

• 10–13 aprilie – Paștele Ortodox

• 1 mai – Ziua Muncii

• 1 iunie – Ziua Copilului

• 31 mai – Rusaliile (duminică și luni)

• 15 august – Adormirea Maicii Domnului

• 30 noiembrie – Sfântul Andrei

• 1 decembrie – Ziua Națională

• 25 și 26 decembrie – Crăciunul

Este important de menționat că începând cu 2026, vor fi tăiate șase zile libere legale, conform unei propuneri guvernamentale. Aceste modificări vor afecta planificarea concediilor și minivacanțelor în anii următori.

Sursa foto: Arhivă