Mirela Loșniță
Demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o procedură constituțională clară, în care președintele Nicușor Dan devine personajul central. De la consultările cu partidele și desemnarea unui nou premier, până la votul de încredere din Parlament, întregul proces poate dura până la 60 de zile — iar într-un scenariu de blocaj, poate duce chiar la dizolvarea Legislativului. G4Media a explicat etapele exacte ale procedurii.
Cum se formează noul Guvern după moțiune
Pasul 1: Demiterea și guvernul interimar
În momentul în care moțiunea de cenzură este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este considerat demis. Cu toate acestea, premierul și miniștrii nu părăsesc imediat funcțiile.
Cabinetul rămâne în activitate doar pentru a asigura continuitatea administrativă a treburilor publice, dar cu puteri limitate semnificativ. Concret, Guvernul interimar nu mai poate:
- emite ordonanțe;
- propune proiecte de legi noi;
- lua decizii politice de fond.
Acest regim de administrație curentă se menține până în momentul în care membrii noului Guvern depun jurământul de învestire.
Pasul 2: Consultările de la Palatul Cotroceni
Conform articolului 103 din Constituție, președintele Nicușor Dan are obligația să convoace partidele parlamentare la consultări. Aceste discuții pot începe chiar în ziua adoptării moțiunii — marți, 5 mai, ar fi un moment posibil pentru primele întâlniri.
Având în vedere fragmentarea actuală a Parlamentului — în care nicio formațiune politică nu deține singură 50% din mandate — președintele este obligat să consulte toate partidele reprezentate în Legislativ. Din aceste discuții urmează să rezulte profilul candidatului care are cele mai mari șanse să obțină majoritatea pentru un nou Guvern.
Pasul 3: Desemnarea premierului
După încheierea consultărilor, președintele Nicușor Dan desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Identitatea acestuia depinde de propunerile pe care partidele le aduc la masa de la Cotroceni.
O regulă constituțională importantă: președintele nu îl poate redesemna pe Ilie Bolojan după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură. Restricția vine dintr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, care a stabilit că un premier căzut prin moțiune nu poate fi propus din nou pentru aceeași funcție în continuarea aceleiași legislaturi.
Candidatul desemnat are misiunea cea mai grea: să negocieze cu partidele politice pentru a aduna susținerea parlamentară necesară, să își alcătuiască echipa (lista miniștrilor) și să redacteze un program de guvernare.
Pasul 4: Votul de încredere în Parlament
În termen de 10 zile de la desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de învestitură.
Procedura este următoarea:
- are loc o ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului;
- candidatul prezintă programul de guvernare și lista completă de miniștri;
- este nevoie de votul majorității absolute (50% + 1 din numărul total al parlamentarilor) pentru ca Guvernul să fie învestit.
Dacă acest vot este obținut, miniștrii depun jurământul în fața președintelui și a Parlamentului, iar noul Cabinet preia oficial conducerea țării.
Ce se întâmplă dacă votul eșuează
Constituția prevede un mecanism de siguranță pentru a evita blocajele politice prelungite, dar conține și praguri stricte care pot duce, în ultimă instanță, la alegeri anticipate.
Dacă prima propunere de premier este respinsă, președintele poate desemna o a doua persoană pentru aceeași funcție. Procedura se reia: consultări, propunere, vot de încredere.
Dizolvarea Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție, care prevede:
„Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.”
Cu alte cuvinte, pentru a se ajunge la alegeri anticipate, trebuie întrunite simultan trei condiții:
- să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare de vot de încredere;
- să fi fost respinse cel puțin două propuneri de învestitură;
- președintele să decidă efectiv să dizolve Parlamentul.
Deși posibilitatea există pe hârtie, scenariul anticipatelor este unul foarte puțin probabil în actualul context politic. Motivul este simplu și ține de aritmetica intereselor parlamentare: majoritatea senatorilor și deputaților, indiferent de partid, nu vor accepta să-și încheie mandatul după doar un an de la alegeri.
