Georgescu Dragos
Începând cu anul școlar 2025–2026, sistemul de acordare a burselor școlare din România se schimbă semnificativ, după ce Ministerul Educației a pus în consultare publică Metodologia-cadru privind acordarea acestora. Una dintre cele mai importante modificări privește bursele de merit, pentru care, în caz de egalitate de medie, criteriile de departajare nu vor mai fi impuse de la nivel central, ci vor fi stabilite direct de către profesori, în funcție de situațiile specifice din fiecare unitate de învățământ.
Cum se vor acorda bursele de merit. Cine va decide totul. Anunț important făcut de ministrul Educației
Invitat la Euronews joi, 14 august, ministrul Educației, Daniel David, a explicat filosofia din spatele acestei schimbări. În viziunea sa, este momentul ca școlile și cadrele didactice să își asume un grad mai mare de autonomie decizională, mai ales în chestiuni care țin de realitățile locale și de specificul fiecărei comunități școlare.
„Trebuie să ne asumăm și elementul de descentralizare”, a subliniat Daniel David. „Uneori mi se reproșează că reglementez de la nivel de Cabinet de ministru lucruri care se întâmplă în zone foarte specifice din țară și nu le înțelegem foarte bine. Pe de altă parte, când las acest lucru în zonele foarte specifice, lumea mă întreabă pe mine ce criterii să pună.”
Practic, ministrul a transmis un mesaj clar: nu va dicta de la București ce criterii trebuie aplicate atunci când mai mulți elevi au aceeași medie, ci va lăsa această responsabilitate în mâinile profesorilor. „Pot să fie multe criterii, nu vreau eu acum să dau sugestii, dar mă gândesc, de exemplu, că ai putea să iei numărul notelor de 10 din media respectivă sau să te uiți la notele de 10 obținute și la alte discipline. Nu știu, sunt criterii diferite. Mă bazez pe faptul că profesorii sunt cei care vor ști să gândească aceste metodologii.”
Cum se schimbă regulile pentru bursele de merit
Potrivit noii metodologii aflate în dezbatere publică, bursele de merit vor fi acordate primilor 15% dintre elevii unei clase, cu condiția ca aceștia să fi avut, în anul școlar anterior, o medie generală de cel puțin 9,00.
Această schimbare marchează o trecere de la conceptul de „merit național” – aplicat uniform pentru toți elevii din țară – la un sistem în care meritul se raportează la clasă. Practic, în loc să primească bursă toți elevii care depășesc un anumit prag de medie (așa cum se întâmpla anterior), acum există un număr fix de locuri pe clasă, iar selecția se va face în funcție de clasamentul intern.
O analiză realizată de Edupedu.ro arată că, în funcție de numărul de elevi dintr-o clasă – de obicei între 20 și 34 – se vor acorda între 3 și 6 burse de merit. Această limitare a fost justificată de ministrul Daniel David prin nevoia de a redefini ce înseamnă „meritul” în sistemul de învățământ românesc.
Context legislativ: Legea Bolojan și modificările aduse
Noile reguli vin ca urmare a Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”. Acest act normativ modifică Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar și abrogă articolul vechi referitor la burse.
Astfel, numărul tipurilor de burse a fost redus de la cinci la trei categorii principale, la care se adaugă bursele speciale pentru mamele minore:
Bursa de merit – 450 lei/lună
Bursa socială – 300 lei/lună
Bursa tehnologică – 300 lei/lună
Bursa pentru mamele minore – 700 lei/lună
Criticile legate de vechiul sistem
Premierul Ilie Bolojan a explicat în repetate rânduri că, înainte de aceste modificări, acordarea burselor de merit ajunsese să fie excesiv de permisivă. „Am ajuns, printr-o aplicare neconformă, să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care, la examenul de bacalaureat, iau note de 5 sau 7, sau mai rău, nu își iau Bacalaureatul. Sigur, se pune întrebarea: când a fost notarea corectă? La bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea, sau foarte mulți, aveau burse de merit? Nu mai știm ce înseamnă meritul.”
Problema centrală semnalată de premier și de ministrul Educației este că eticheta „de merit” își pierduse relevanța atunci când era atribuită unui procent atât de mare de elevi.
Sprijinul președintelui Nicușor Dan
Șeful statului, Nicușor Dan – el însuși fost olimpic internațional la matematică – a susținut public poziția ministrului Educației. „Este anormal să numești burse «de merit» ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem. În plus, criteriul de evaluare este absolut neobiectiv. Ministerul Educației va decide”, a declarat președintele, reafirmând importanța tratării educației ca o problemă de securitate națională.
Discrepanțe între licee și județe
O altă analiză Edupedu.ro scoate în evidență diferențele semnificative dintre licee și între județe în privința mediilor elevilor. În București, de exemplu, vor exista licee unde un elev de clasa a IX-a va primi bursă cu media 9,10, în timp ce în alte licee din țară nu există niciun elev admis cu o astfel de medie.
Mai mult, sunt clase în care aproape toți elevii au obținut medii cuprinse între 9,80 și 10,00, ceea ce ridică întrebări privind obiectivitatea evaluării.
Ce se întâmplă cu celelalte tipuri de burse
Bursa socială
În anul școlar 2025–2026, bursele sociale se vor acorda în continuare, dar cu anumite modificări: doar bursele pentru elevii orfani și cele pentru motive medicale nu vor fi condiționate de venit. Dispar bursele speciale pentru elevii din familii monoparentale.
Se păstrează aceleași condiții de anul trecut: promovarea la toate materiile și media 10 la purtare. Însă există o nouă prevedere – elevii cu mai mult de 10 absențe într-o lună nu vor primi bursa în luna respectivă.
Rămâne la cuantumul de 700 de lei/lună și este condiționată de prezența la școală. Se acordă pe toată durata învățământului obligatoriu, inclusiv după împlinirea vârstei de 18 ani.
Ministrul Daniel David a mizat în mod explicit pe profesionalismul cadrelor didactice pentru a stabili criterii de departajare în caz de egalitate de medie. „Mă bazez că profesorii vor ști să gândească aceste metodologii”, a spus el, refuzând să impună un model unic.
Posibile criterii ar putea include:
numărul notelor de 10 înregistrate în anul școlar anterior;
performanțele la anumite discipline-cheie;
implicarea în activități extracurriculare cu relevanță academică;
rezultate la concursuri și olimpiade.
Această libertate vine însă și cu o provocare: asigurarea transparenței și echității în stabilirea criteriilor. În lipsa unor linii directoare clare, există riscul de interpretări diferite de la o școală la alta, ceea ce poate genera nemulțumiri în rândul elevilor și al părinților.
Reacții din teren
În timp ce unii directori și profesori salută ideea descentralizării, alții atrag atenția asupra dificultății practice a procesului. Directoarea Raluca Răducanu a declarat că, într-o clasă, a avut la premiere 15 elevi cu media 10. „Cum fac departajarea dacă toți au media 10?”, întreabă ea, exprimând îngrijorarea că aceste decizii ar putea duce la conflicte și acuzații de favoritism.
Noua metodologie privind acordarea burselor de merit marchează o schimbare importantă de paradigmă: de la centralizare la descentralizare, de la merit definit uniform la merit raportat la contextul fiecărei clase.
Ministrul Daniel David consideră că această abordare va contribui la recâștigarea relevanței și prestigiului burselor de merit, iar susținerea venită din partea președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan arată că schimbarea are un sprijin politic solid.
Rămâne de văzut cum vor gestiona școlile această autonomie și dacă vor reuși să implementeze criterii echitabile, care să reflecte cu adevărat performanța elevilor. Pentru că, așa cum sublinia ministrul, adevărata valoare a meritului nu stă doar în note, ci și în modul în care este recunoscut și recompensat.
