Prognozele climatice pentru sezonul rece 2025–2026 indică o posibilă slăbire a vortexului polar, un fenomen atmosferic deosebit de important care influențează direct dinamica vremii în întreaga emisferă nordică. Această tendință ar putea avea efecte semnificative asupra condițiilor meteorologice din Europa, America de Nord și Asia, crescând șansele pentru o iarnă rece, lungă și cu episoade de ninsoare abundentă.
Ce este vortexul polar și cum funcționează?
Vortexul polar este un sistem vast de vânturi care se formează în jurul polilor în timpul iernii, la altitudini mari. Acesta este împărțit în două componente:
- Vortexul troposferic (inferior) – localizat în stratul atmosferic unde se manifestă fenomenele meteo cunoscute (ploi, ninsori, furtuni etc.).
- Vortexul stratosferic (superior) – situat mai sus, într-o regiune mai uscată a atmosferei, unde se află și stratul de ozon.
În mod obișnuit, un vortex polar puternic stabilizează jetul de curent atmosferic – o bandă de vânturi rapide care înconjoară globul – menținând aerul arctic izolat la latitudini înalte. În aceste condiții, regiunile din sudul Canadei, SUA și Europa experimentează ierni relativ blânde. Însă, atunci când vortexul slăbește, jetul de curent devine instabil și sinuos, permițând aerului rece arctic să se deplaseze spre sud, generând episoade de ger și ninsoare în zone unde acestea nu sunt frecvente.
Cauzele posibile ale unui vortex polar slab în iarna 2025–2026
La Niña slabă (ENSO – Oscilația Sudică-El Niño)
Prognozele indică o probabilă tranziție spre o fază La Niña slabă în Pacificul ecuatorial. Aceasta este o fază a fenomenului ENSO care, istoric, favorizează slăbirea vortexului polar, în special prin creșterea riscului de încălzire bruscă stratosferică (SSW) – un eveniment în care temperatura din stratosferă crește rapid, perturbând sever structura vortexului.
QBO estică (Oscilația cvasi-bianuală)
QBO reprezintă alternanța vânturilor stratosferice în zona ecuatorială, cu un ciclu de aproximativ 17 luni. În prezent, este activă faza estică, caracterizată de vânturi care favorizează propagarea undelor Rossby din troposferă în stratosferă – un proces care contribuie la destabilizarea vortexului polar și chiar la colapsul acestuia.
Modificările gheții marine în regiunile arctice
Studiile recente arată că reducerea gheții marine în Marea Barents și Marea Kara, la nord de Europa, scade presiunea atmosferică regională și contribuie la slăbirea vortexului polar. În paralel, o creștere a gheții în Marea Okhotsk (lângă coasta Rusiei) poate amplifica acest efect. Această distribuție asimetrică a gheții influențează circulația atmosferică la scară mare și destabilizează vortexul, scrie severe-weather.
Ce se întâmplă când vortexul polar se rupe în mai multe nuclee?
Colapsul vortexului polar are loc atunci când vânturile stratosferice își schimbă brusc direcția, iar structura circulară a vortexului se rupe în mai multe nuclee. Acest fenomen determină o perturbare majoră a jetului de curent, permițând pătrunderea maselor de aer polar spre sud. Astfel de evenimente au fost asociate în trecut cu ierni severe în Europa și America de Nord, marcate de temperaturi extrem de scăzute și precipitații abundente sub formă de ninsoare.
Un exemplu recent este cel din martie 2025, când vortexul s-a fragmentat în două nuclee distincte, iar consecințele asupra vremii s-au resimțit până la nivelul solului, cu episoade de frig și ninsori neobișnuit de târzii.
Sursă foto: Severe Weather Europe