Vanatoru Andreea
De mai bine de un deceniu, România își propune să adopte moneda unică europeană, însă acest obiectiv continuă să fie amânat din cauza complexității procesului și a reformelor economice insuficient consolidate. După recenta aderare parțială la Spațiul Schengen, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a precizat că trecerea la euro nu se va întâmpla curând, fiind realist de așteptat abia peste câțiva ani.
Adoptarea monedei europene nu este doar o chestiune tehnică sau de politică monetară; ea are implicații directe asupra economiei naționale și asupra veniturilor populației. Salariile, pensiile și ajutoarele sociale vor fi recalibrate, iar experiența altor state din regiune oferă un reper valoros pentru a înțelege ce urmează.
Bulgaria intră în zona euro în 2026
Vecinii de la sud de Dunăre sunt deja cu un pas înainte. Bulgaria se pregătește să adopte euro în 2026, ceea ce va însemna o transformare amplă pentru întreg sistemul lor economic și social. Schimbarea vine însă într-un context sensibil: îmbătrânirea accelerată a populației și presiunile tot mai mari asupra bugetului de pensii.
Odată cu trecerea la moneda europeană, toate pensiile și indemnizațiile vor fi exprimate în euro, în loc de leva. Chiar dacă acest proces va fi realizat printr-un curs de conversie fix, stabilit oficial, pensionarii se întreabă cum le va fi afectată puterea de cumpărare, mai ales în condițiile în care tranziția ar putea genera și efecte indirecte asupra inflației.
Cum funcționează sistemul de pensii bulgar
Structura sistemului de pensii din Bulgaria seamănă mult cu cea din România și este organizată pe trei piloni:
-
Pilonul I – sistemul clasic public de pensii, finanțat după principiul „pay-as-you-go”, unde contribuțiile actualilor salariați sunt folosite pentru plata pensiilor curente.
-
Pilonul II – introdus în anul 2000, este un sistem obligatoriu de asigurare publică, bazat pe conturi individuale și contribuții definite, similar Pilonului II din România.
-
Pilonul III – pensii voluntare, unde fiecare persoană decide nivelul contribuției și tipul planului, completat în unele cazuri de scheme profesionale prin care angajatorul contribuie suplimentar pentru salariați.
Această structură, asemănătoare cu cea românească, face din Bulgaria un exemplu relevant pentru a înțelege cum va arăta tranziția la euro în ceea ce privește protecția socială.
Recalcularea și plata pensiilor în euro presupune schimbări mari
Recalcularea și plata pensiilor în euro presupun nu doar schimbări contabile, ci și o evaluare atentă a raportului dintre cheltuielile cu pensiile și PIB, a ritmului de îmbătrânire a populației și a sustenabilității bugetului public. În plus, stabilirea cursului de conversie și gestionarea impactului asupra prețurilor vor fi esențiale pentru a menține stabilitatea economică și nivelul de trai al pensionarilor.
Pentru România, un scenariu similar ar putea deveni realitate peste aproximativ un deceniu, dacă planurile de adoptare a monedei unice europene se vor materializa. În practică, pensiile ar fi convertite în euro la cursul oficial stabilit de BNR, fără modificări nominale. Totuși, impactul real asupra puterii de cumpărare va depinde de evoluția inflației, de dinamica salariilor și de politica economică adoptată în perioada de tranziție.
Experiența Bulgariei ar putea funcționa ca un studiu de caz pentru România, oferind indicii despre riscurile și oportunitățile aduse de schimbarea monedei. În special, arată cât de importantă este pregătirea atentă a sistemului de pensii și a întregului cadru social pentru a proteja cele mai vulnerabile categorii în fața unei astfel de transformări istorice.
