Mirela Loșniță
Cuplul pretențios care mi-a cerut să îmi acopăr fața din cauza cicatricilor. Când femeia s-a urcat în avion, nu se aștepta ca cicatricile ei, încă în proces de vindecare, să devină subiectul unei discuții pline de dispreț. Un cuplu, deranjat vizibil de aspectul ei, a declanșat un conflict tensionat în cabina aeronavei. Ceea ce a început ca o tăcere suportată cu greu s-a transformat rapid într-o confruntare ce a necesitat intervenția echipajului.
Cuplu pretențios din avion îmi cere să îmi acopăr fața pentru că cicatricile mele îi „sperie”
Aeroportul părea mai rece ca de obicei. Sau poate era doar senzația pe care o avea Carla, simțind privirile insistente ale celor din jur. Cu capul plecat, strângea biletul de avion în mână, ca pe o ancoră care o putea ține în realitate.
Cicatricea de pe fața ei încă se vindeca, dar deja devenise parte din identitatea sa. Oamenii nu o mai vedeau pe ea, ci doar acea linie roșie ce împărțea pielea fină a chipului ei.
Accidentul se petrecuse cu o lună în urmă. Carla fusese pasageră într-o mașină care se izbise violent de un alt vehicul. Airbagul se declanșase instant, dar un ciob de sticlă îi sfâșiase fața, lăsând o rană adâncă. Medicii lucraseră cu precizie, dar nu putuseră opri formarea unei cicatrici proeminente.
Dermatologul o numise „timpurie cicatrice hipertrofică”, încă roșie, lucioasă, evidentă. Se întindea de la linia părului, traversa sprânceana și obrazul, oprindu-se aproape de maxilar. Sprânceana nu mai creștea uniform, iar pe obraz rămăsese o adâncitură vizibilă.
Timp de săptămâni, fața ei fusese ascunsă sub bandaje. Când le-a dat jos, realitatea a lovit-o din plin. Privea în oglindă și vedea o versiune nouă, schimbată a ei însăși. Prietenii încercaseră să o încurajeze, spunând că cicatricea o făcea să pară „badass”, ba chiar misterioasă. Dar era greu să creadă asta când ochii străinilor rămâneau fixați asupra ei sau se fereau brusc, ca și cum privirea le provoca disconfort.
În fiecare dimineață, aplica cu grijă cremele recomandate de medic, sperând să grăbească vindecarea. Dar oricât de mult se îngrijea de pielea ei, cicatricea rămânea acolo, vizibilă, ca un strigăt mut al trecutului recent.
Tensiunea crește în avion
Ajunsă la locul ei, s-a prăbușit în scaunul de la fereastră. Simțea privirile din jur, dar încerca să le ignore. Și-a pus căștile, sperând la un zbor liniștit. Câteva minute mai târziu, vocile ridicate au făcut-o să deschidă ochii.
- „E o glumă, nu? Astea sunt locurile noastre?” a mărmăit un bărbat.
- „5B și 5C”, a confirmat o femeie, vizibil iritată. „Hai, doar așează-te.”
Cuplul s-a așezat lângă ea cu zgomot, oftând teatral. Carla și-a întors privirea spre fereastră, prefăcându-se că nu observă nimic. Dar liniștea a fost curmată când bărbatul a scos un oftat de dispreț.
- „Nu pot să cred. Lângă asta?” a spus el, oprindu-se brusc.
- „Lângă ce?” a întrebat femeia, ridicând tonul. „Oh.” Ochii ei s-au lipit de fața Carlei. „Trebuie să fie o glumă.”
Carla a rămas nemișcată, sperând că discuția se va opri acolo.
- „Hei, doamnă!” a spus bărbatul brusc. Carla a ridicat privirea. El a tresărit vizibil, apoi a încercat să mascheze reacția cu o privire plină de dispreț. „Nu poți să acoperi asta?”
- „Tom!” a exclamat femeia, ducându-și o mână la nas. „E dezgustător. Cum au lăsat-o să se urce în avion așa?”
Carla a simțit cum un nod i se formează în gât. Înearcă să nu plângi, și-a spus în gând.
Bărbatul a făcut semn unei stewardese. „Hei, puteți să faceți ceva? Prietena mea nu poate sta lângă asta.”
Stewardesa s-a apropiat, privindu-l calm. „Toți pasagerii au dreptul la locurile lor. Există o problemă reală aici?”
- „Da, există! E grețător! Să o mute undeva.”
Femeia a completat: „Mă face să vomit.”
Stewardesa s-a îndreptat, tonul ei devenind rece și ferm: „Domnule, doamnă, comportamentul dumneavoastră nu este acceptabil.”
Carla a auzit murmur în cabină. Oamenii ascultau. Când stewardesa a revenit cu informația că cei doi vor fi mutați în spatele avionului, bărbatul s-a ridicat furios.
- „Ridicol! Noi suntem pedepsiți?”
- „Locurile voastre sunt 22B și 22C. Vă rog să vă mutați.”
Pasagerii au aplaudat discret când cuplul a fost mutat. Carla a simțit un val de ușurare. Stewardesa s-a întors spre ea și i-a spus blând:
- „Avem un loc liber la business class. Am dori să vă oferim un zbor mai confortabil.”
Cu ochii împreunați de lacrimi, Carla a acceptat. Când s-a așezat în noul loc, privind norii, gândurile ei s-au liniștit. Poate că, în timp, și cicatricea va deveni doar o parte din povestea ei, nu povestea întreagă.
