Georgescu Dragos
Marți, 20 mai 2025, Banca Națională a României (BNR) a publicat un curs valutar de referință care a stârnit imediat reacții pe piețele financiare și în rândul populației.
Cursul oficial BNR. La cât a ajuns Euro în a doua zi cu Nicușor Dan președinte
Euro a fost cotat la 5,0848 lei, marcând o creștere semnificativă față de ziua precedentă, când cursul era de 5,0315 lei. Este una dintre cele mai abrupte variații ale monedei europene în ultimele luni și o dovadă a presiunii în creștere asupra monedei naționale.
Pe lângă euro, și dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu leul, ajungând la 4,5188 lei, față de 4,4631 lei înregistrat în ziua anterioară. Lira sterlină a fost cotată la 6,0422 lei, depășind pragul psihologic de 6 lei, în timp ce francul elvețian a urcat la 5,4244 lei. Valoarea aurului a crescut, de asemenea, ajungând la 469,9530 lei pe gram, comparativ cu 464,9896 lei cu o zi înainte.
Această evoluție bruscă a cursurilor valutare evidențiază o realitate economică tensionată și aduce în prim-plan o întrebare care frământă atât economiștii, cât și românii de rând: ce se întâmplă cu leul românesc și care sunt consecințele directe ale acestei devalorizări?
Euro, din nou în creștere. Ce determină deprecierea leului
În ultimele luni, moneda națională a dat semne de fragilitate în fața principalelor valute internaționale, în special în raport cu euro. Deprecierea accelerată observată marți vine pe fondul incertitudinii politice, a presiunilor inflaționiste și a instabilității economice globale, dar și a unor factori interni.
În contextul recent al alegerilor prezidențiale și al negocierilor pentru formarea unei noi echipe guvernamentale, investitorii manifestă o reținere tot mai mare față de activele denominate în lei. La aceasta se adaugă și deciziile Băncii Centrale Europene de a menține dobânzile la un nivel ridicat, ceea ce face din euro o monedă mai atractivă pentru investitori.
Totodată, importurile în creștere și dezechilibrul dintre exporturi și consumul intern contribuie la presiunea asupra cursului. România importă mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural obligă statul să facă plăți constante în euro și dolari, accentuând cererea de valută și implicit slăbind leul.
