Georgescu Dragos
Leul românesc și-a continuat marți tendința de apreciere față de principalele valute internaționale, după o săptămână marcată de volatilitate și de un record negativ atins miercurea trecută. Banca Națională a României a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei pentru un euro, în scădere față de 5,2222 lei, valoarea înregistrată luni. Mișcarea confirmă o stabilizare treptată a leului după episodul de slăbiciune din mijlocul săptămânii trecute, când moneda europeană atinsese un nivel record de 5,2688 lei.
Cursul valutar 12 mai 2026. Noi schimbări în România. La cât a ajuns Euro
Contextul acestei evoluții nu poate fi înțeles fără a privi înapoi spre miercurea precedentă, când euro a atins un nivel maxim istoric față de leu, cotând la 5,2688 lei. Recordul a generat îngrijorare în rândul analiștilor și al publicului, ridicând întrebări despre stabilitatea cursului și despre capacitatea BNR de a gestiona presiunile asupra monedei naționale.
BNR a reacționat prompt, iar reprezentanții băncii centrale au transmis un mesaj de calmare a piețelor. Potrivit declarațiilor oficiale citate de Profit.ro, instituția a precizat că situația se va mai calma — un mesaj scurt, dar cu greutate simbolică, menit să tempereze speculațiile și să descurajeze mișcările bruște pe piața valutară. Banca centrală dispune de instrumente prin care poate interveni pe piață pentru a susține leul atunci când deprecierile depășesc anumite praguri considerate ingrijorătoare, iar semnalul transmis public a fost că aceste instrumente sunt disponibile și vor fi folosite dacă este cazul.
Evoluția de marți — cu euro coborând la 5,2103 lei — sugerează că mesajul a fost recepționat de piețe și că presiunile speculative s-au mai domolit, cel puțin temporar.
Cursurile valutare BNR pentru marți
Tabloul complet al cursurilor de referință anunțate marți de Banca Națională a României arată o apreciere generală a leului față de principalele valute de referință, nu doar față de euro.
Euro a fost cotat la 5,2103 lei, față de 5,2222 lei în ziua precedentă — o scădere de aproape 0,12 lei, modestă în termeni absoluți, dar semnificativă ca direcție după recordul din miercurea anterioară.
Dolarul american a ajuns la 4,4352 lei, de la 4,4371 lei — o variație minimă, dar tot în direcția întăririi leului. Dolarul rămâne considerabil sub nivelul euro, reflectând dinamica globală a raportului EUR/USD și poziționarea monedei americane față de cea europeană pe piețele internaționale.
Lira sterlină a înregistrat o scădere mai pronunțată în raport cu leul, ajungând la 6,0051 lei față de 6,0355 lei anterior — o diferență de peste 0,03 lei. Lira britanică rămâne cea mai puternică monedă din coșul valutar de referință al BNR, cotând peste pragul de 6 lei, dar și ea a pierdut teren față de moneda națională.
Francul elvețian a fost cotat la 5,6803 lei, de la 5,6989 lei — o scădere de aproximativ 0,018 lei, care menține francul în zona de mijloc a coșului valutar, între dolar și liră. Moneda Elveției rămâne una dintre cele mai stabile și mai urmărite valute la nivel global, fiind considerată în mod tradițional un activ refugiu în perioadele de incertitudine economică sau geopolitică.
Aurul, în creștere
Dacă pe piața valutară leul a câștigat teren, piața aurului a mers în direcție opusă față de tendința generală. Gramul de aur a fost cotat de BNR la 669,8599 lei, față de 664,7713 lei în ziua precedentă — o creștere de aproximativ 5 lei pe gram, adică o apreciere de peste 0,76% într-o singură zi.
Această evoluție nu este surprinzătoare în contextul mai larg al piețelor globale. Aurul are tendința de a se aprecia în perioadele de incertitudine economică sau geopolitică, comportându-se ca un activ refugiu. Când investitorii sunt îngrijorați de volatilitatea piețelor valutare, de riscurile inflației sau de instabilitatea politică, alocările spre aur cresc, împingând prețul în sus. Creșterea de marți a prețului aurului în lei este parțial și un efect al aprecierii aurului pe piețele internaționale, parțial un efect al ușoarei întăriri a leului față de dolar — valuta în care aurul este cotat global.
Cursul de referință anunțat zilnic de Banca Națională a României nu este pur și simplu o cifră abstractă pentru economiști și analiști financiari. El afectează concret viața a milioane de români, în moduri directe și indirecte.
Cel mai vizibil impact este asupra celor care au credite în valută sau ale căror rate sunt indexate la cursul euro. Deși marea majoritate a creditelor noi sunt acordate în lei, există un stoc semnificativ de credite mai vechi denominate în euro sau cu componente legate de cursul valutar. Pentru acești debitori, fiecare creștere a cursului euro înseamnă rate mai mari în lei. Scăderea de marți, deși modestă, merge în direcția bună pentru ei.
Un alt segment direct afectat este cel al importatorilor și exportatorilor. România importă masiv bunuri și servicii denominate în euro — energie, materii prime, produse industriale, echipamente — iar un curs mai mare al euro înseamnă costuri mai mari pentru companii, costuri care se transmit ulterior în prețurile finale pentru consumatori. Invers, exportatorii — în special din industria auto, textilă și agricolă — beneficiază de un euro mai puternic, care le face produsele mai competitive la export și le aduce venituri mai mari în lei.
Pentru cei care economisesc sau investesc în valută, evoluția cursului este urmărită cu atenție permanentă. Un leu care se întărește înseamnă că economiile în euro valorează mai puțin în termeni de putere de cumpărare locală — o considerație importantă pentru cei care au conturi în valută și cheltuiesc în lei.
Contextul mai larg: ce a pus presiune pe leu
Episodul de slăbiciune a leului din mijlocul săptămânii trecute, culminând cu recordul de miercuri, nu a apărut din senin. Piețele valutare din Europa Centrală și de Est au fost supuse unor presiuni mai largi, generate de o combinație de factori: incertitudini privind perspectivele economice ale zonei euro, tensiuni geopolitice regionale cu efect asupra percepției de risc, și date macroeconomice interne care au alimentat îngrijorări legate de deficitul bugetar și de sustenabilitatea finanțelor publice românești.
România se confruntă cu un deficit bugetar persistent, care reprezintă o vulnerabilitate structurală a economiei și un factor de presiune pe leu pe termen mediu. Agențiile de rating și investitorii instituționali monitorizează îndeaproape evoluția acestui deficit, iar orice semnal că ajustarea fiscală este întârziată sau insuficientă poate genera presiuni pe moneda națională.
BNR menține o politică de gestionare atentă a cursului, fără a lăsa leul să fluctueze liber precum monedele unor economii mai mari, dar fără a impune un curs fix. Această abordare — uneori descrisă ca „flotare controlată” — înseamnă că banca centrală intervine pe piață atunci când mișcările devin excesive, dar acceptă ajustări graduale care reflectă fundamentele economice.
Stabilizarea din ultimele zile, cu leul recuperând o parte din terenul pierdut față de euro, sugerează că presiunile imediate s-au mai atenuat. Dacă tendința se va menține sau dacă vor apărea noi episoade de volatilitate depinde în mare măsură de evoluțiile fiscale interne, de dinamica economiei europene și de contextul geopolitic regional — factori pe care BNR îi monitorizează constant, dar pe care nu îi poate controla în totalitate.
