Georgescu Dragos
Un cutremur s-a produs în România în noaptea de joi spre vineri, 25 septembrie 2026, mișcarea tectonică fiind înregistrată într-una dintre cele mai cunoscute și active regiuni seismice ale țării. Potrivit informațiilor oficiale transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a fost unul slab și s-a produs la o adâncime considerabilă.
Cutremur în noaptea de joi spre duminică în România. Unde s-a resimțit
Cutremurul a avut loc la ora 01:33:02, ora locală a României, și a fost localizat în zona seismică Vrancea–Buzău. Magnitudinea calculată de specialiști a fost ML 3,3, iar focarul s-a aflat la adâncimea de 142,8 kilometri.
Este vorba, așadar, despre un seism de adâncime, caracteristic activității tectonice din regiunea Vrancea, zonă monitorizată permanent de specialiști datorită particularităților sale.
Evenimentul vine într-o perioadă în care în România au mai fost înregistrate mai multe mișcări tectonice de intensitate redusă sau moderată, fără ca acest lucru să însemne automat apropierea unui cutremur major.
Cutremur în România în noaptea de joi spre vineri
Potrivit datelor oficiale, cutremurul din 25 septembrie a fost înregistrat la ora 01:33:02 și a avut magnitudinea ML 3,3.
Epicentrul a fost stabilit în zona seismică Vrancea–Buzău, iar adâncimea la care s-a produs mișcarea tectonică a fost de 142,8 kilometri.
Datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată că seismul s-a produs la aproximativ 55 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe și la 58 de kilometri est de Brașov.
De asemenea, epicentrul s-a aflat la aproximativ 59 de kilometri sud de Buzău și la 66 de kilometri sud de Focșani.
Alte orașe importante aflate în apropierea zonei seismului sunt Ploiești, situat la aproximativ 72 de kilometri sud de epicentru, și Târgoviște, aflat la aproximativ 99 de kilometri spre sud-vest.
Magnitudinea de 3,3 plasează evenimentul în categoria cutremurelor slabe. Astfel de mișcări tectonice sunt înregistrate periodic de rețeaua seismică și fac parte din activitatea obișnuită a zonei Vrancea.
Adâncimea este însă un element important atunci când sunt analizate cutremurele produse în această regiune.
Spre deosebire de seismele superficiale, care se produc la câțiva kilometri sau câteva zeci de kilometri sub suprafața Pământului, multe dintre cutremurele din zona Vrancea au focarul la adâncimi de peste 100 de kilometri.
În cazul evenimentului din noaptea de joi spre vineri, focarul s-a situat la aproape 143 de kilometri.
Un asemenea cutremur poate fi detectat cu precizie de instrumentele specializate chiar dacă magnitudinea sa nu este suficient de mare pentru a produce efecte importante la suprafață.
Zona Vrancea rămâne atent monitorizată
Regiunea seismică Vrancea este una dintre cele mai cunoscute zone tectonice din această parte a Europei, iar activitatea sa este urmărită permanent de specialiști.
Cutremurele produse aici prezintă o particularitate importantă: multe dintre ele sunt seisme intermediare, cu focare situate la adâncimi considerabile.
Din acest motiv, atunci când magnitudinea este ridicată, undele seismice se pot propaga pe suprafețe întinse și pot fi resimțite la distanțe mari față de epicentru.
Evenimentul din 25 septembrie a avut însă o magnitudine redusă.
Un cutremur de magnitudine 3,3 nu trebuie confundat cu seismele puternice care au afectat România de-a lungul istoriei.
Activitatea seismică de intensitate redusă este normală într-o regiune tectonică activă, iar aparatele Institutului pentru Fizica Pământului înregistrează periodic astfel de mișcări.
Importantă este monitorizarea permanentă a parametrilor fiecărui eveniment: magnitudinea, adâncimea, poziția epicentrului și modul în care undele seismice se propagă.
Datele sunt analizate pentru a înțelege mai bine comportamentul zonei.
Totodată, simpla apariție a unor cutremure mici într-un interval relativ scurt nu permite stabilirea momentului în care s-ar putea produce un seism puternic.
Specialiștii au atras atenția în repetate rânduri că seismele nu pot fi prezise cu exactitate în sensul stabilirii anticipate a unei date și a unei ore.
În schimb, rețelele moderne de monitorizare permit detectarea rapidă a evenimentelor și evaluarea parametrilor acestora la foarte scurt timp după producere.
Mai multe cutremure au fost înregistrate în septembrie
Seismul din noaptea de 24 spre 25 septembrie nu este singurul eveniment tectonic înregistrat în România în această lună.
Pe 22 septembrie, la ora 18:14, un cutremur cu magnitudinea ML 2,9 a fost înregistrat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 111,7 kilometri.
În aceeași zi, la ora 11:03, un alt seism cu magnitudinea ML 2,6 s-a produs tot în Vrancea, de această dată la o adâncime de 97,9 kilometri.
Anterior, pe 20 septembrie, un cutremur cu magnitudinea ML 3,1 a fost înregistrat în Banat, județul Caraș-Severin.
Activitatea seismică din septembrie a inclus și evenimente ceva mai puternice.
Pe 6 septembrie, în zona seismică Vrancea–Buzău, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4,1. Seismul s-a produs dimineața, la ora 07:04, la o adâncime de 149,6 kilometri.
Evenimentul respectiv a fost încadrat drept un cutremur mediu, iar intensitatea raportată a fost II.
Cu aproximativ două săptămâni înainte, pe 25 august, un alt cutremur important fusese înregistrat în aceeași regiune.
Acesta a avut magnitudinea 4,4 și s-a produs la ora 04:56, la o adâncime de 145,2 kilometri.
Seismul din august a fost resimțit inclusiv în București.
Faptul că într-o regiune activă seismic sunt înregistrate mai multe cutremure nu reprezintă, prin el însuși, dovada că urmează un eveniment major.
La începutul lunii septembrie, după o succesiune de mai multe cutremure în zona Vrancea, seismologul Mihai Diaconescu explica faptul că nu existau motive de îngrijorare în legătură cu seria respectivă.
Specialistul arăta că evenimentele se produseseră la adâncimi diferite și nu erau concentrate la același nivel energetic.
Ce înseamnă magnitudinea unui cutremur
Magnitudinea reprezintă unul dintre principalii parametri folosiți pentru descrierea unui cutremur și este legată de energia eliberată în timpul evenimentului seismic.
Aceasta nu trebuie confundată cu intensitatea.
Magnitudinea caracterizează dimensiunea seismului, în timp ce intensitatea descrie efectele observate într-o anumită zonă, precum modul în care cutremurul este perceput de oameni sau efectele pe care le produce asupra clădirilor și obiectelor.
Un cutremur cu magnitudine redusă poate trece complet neobservat de populație, deși este detectat fără dificultate de aparatura seismologică.
În cazul seismului produs pe 25 septembrie, magnitudinea ML 3,3 indică un eveniment slab.
Adâncimea la care se produce un cutremur are, la rândul său, un rol important.
Seismele foarte superficiale pot fi resimțite mai puternic în apropierea epicentrului chiar și atunci când magnitudinea nu este foarte mare.
În schimb, cutremurele de adâncime din zona Vrancea prezintă alte caracteristici de propagare.
Atunci când un cutremur vrâncean are o magnitudine semnificativă, undele sale pot ajunge la distanțe considerabile.
Tocmai din acest motiv, seismele produse în Vrancea sunt urmărite atent nu doar în România, ci și în context regional.
Cutremurul de vineri dimineață nu se încadrează însă în categoria evenimentelor seismice puternice.
Ce trebuie să facem dacă simțim un cutremur
Indiferent de magnitudinea evenimentelor înregistrate într-o anumită perioadă, cunoașterea regulilor de comportament în timpul unui cutremur rămâne importantă.
În cazul producerii unei mișcări tectonice puternice, reacțiile impulsive pot crește riscul de accidentare.
Persoanele aflate într-o clădire nu ar trebui să încerce să părăsească imobilul în timpul mișcării seismice, mai ales folosind scările.
Este recomandată îndepărtarea de ferestre, geamuri, obiecte suspendate sau corpuri de mobilier care se pot răsturna.
Adăpostirea într-o zonă cât mai sigură și protejarea capului sunt măsuri esențiale până la încetarea mișcării.
Liftul nu trebuie utilizat.
Persoanele aflate în exterior trebuie să păstreze distanța față de clădiri, balcoane, stâlpi, panouri sau alte elemente care ar putea cădea.
Dacă seismul surprinde o persoană într-un autoturism, este recomandată oprirea într-un loc sigur, fără blocarea carosabilului și, pe cât posibil, la distanță de poduri, clădiri sau cabluri electrice.
După un cutremur puternic trebuie avută în vedere și posibilitatea apariției replicilor.
De asemenea, informațiile privind magnitudinea și epicentrul trebuie urmărite din surse oficiale, deoarece estimările inițiale pot fi revizuite după analiza suplimentară a datelor.
În cazul cutremurului produs în noaptea de joi spre vineri, parametrii publicați de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului indică o magnitudine ML 3,3, o adâncime de 142,8 kilometri și localizarea în zona seismică Vrancea–Buzău.
Evenimentul se înscrie astfel în activitatea seismică monitorizată constant în România, într-o regiune în care se produc periodic cutremure de magnitudini diferite.
