Un nou cutremur s-a produs în această dimineață, chiar înainte de Înviere! Unde a avut loc seismul și ce magnitudine a avut

Pe 19 aprilie 2025, la primele ore ale dimineții, un cutremur cu magnitudinea de 3.4 a zguduit vestul Turciei, la o adâncime de 12.9 km. Deși a fost un seism slab, contextul regional tensionat din punct de vedere tectonic, alături de activitatea seismică intensă din România, atrage atenția experților: regiunea se află într-o nouă fază de instabilitate.

Citește și

Iubita lui Rareș Ion rupe tăcerea. Acuzații grave la adresa lui Maru după ce tânărul...

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis că seismul s-a produs la ora 07:10:00, ora României, în zona Western Turkey, la aproximativ 33 km nord-vest de Canakkale și 56 km sud-est de Alexandroupoli, oraș din nordul Greciei, aproape de granița cu Bulgaria.

Un seism „slab”, dar cu ecouri puternice

Deși magnitudinea de 3.4 este catalogată drept minoră și nu a produs pagube materiale, locația și momentul seismului îl transformă într-un indicator relevant pentru dinamica tectonică a regiunii balcanice, care include și România. Vestul Turciei este cunoscut pentru activitatea sa seismică intensă, iar zona afectată face parte dintr-un sistem de falii ce interacționează cu plăcile tectonice ale Anatoliei, Egeei și Balcanilor.

Este a doua oară în mai puțin de două săptămâni când un seism din Turcia apare într-un context sensibil pentru regiune. În memoria colectivă încă persistă tragedia provocată de cutremurul devastator din februarie 2023, care a făcut peste 50.000 de victime.

Ce legătură are România cu acest seism?

România nu este afectată direct de cutremurul din Turcia, însă experții atrag atenția asupra legăturii geodinamice între aceste regiuni. Placa tectonică a Anatoliei se mișcă spre vest, într-un proces de convergență tectonică cu microplăcile aflate sub Balcani și Carpați.

Această mișcare se transmite sub formă de stres tectonic care, în timp, poate duce la reactivarea unor falii din Balcani și zona Vrancea – epicentrul celor mai puternice cutremure din România. Astfel, chiar dacă un seism de 3.4 în Turcia nu ridică îngrijorări imediate, el face parte dintr-un lanț de tensiuni seismice care afectează întreaga regiune.

Vrancea, al doilea pol de activitate tectonică din regiune

România a resimțit din plin această tensiune tectonică. Pe 18 aprilie 2025, la doar 24 de ore înainte de seismul din Turcia, un cutremur de 4.1 a avut loc în zona seismică Vrancea, la ora 18:43. A fost al treilea cutremur înregistrat în decurs de o săptămână.

Acesta s-a produs la o adâncime de 80 km și a fost resimțit în orașe precum Focșani, Buzău, Galați, Bacău și Bârlad. Cutremurul nu a provocat pagube materiale, dar a fost perceput de populație ca un semnal de avertizare. Cu doar patru zile înainte, pe 14 aprilie, un alt seism de 4.1 fusese înregistrat în aceeași zonă, dar la o adâncime de 140 km.

Specialiștii de la INCDFP susțin că activitatea seismică actuală din Vrancea nu este ieșită din comun, dar frecvența evenimentelor și contextul regional o transformă într-un fenomen ce merită urmărit îndeaproape.

Ce spun experții români

Gheorghe Mărmureanu: „Nu va fi un cutremur devastator până în 2040”

Profesorul Gheorghe Mărmureanu, una dintre cele mai respectate voci în domeniul seismologiei românești, consideră că România nu se află în pragul unui seism catastrofal.

„Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, a declarat el într-un interviu recent.

Mărmureanu a explicat că, deși zona Vrancea este activă, energia acumulată nu este suficientă pentru un seism de peste 7.5 grade. El avertizează însă că nu putem exclude cutremure moderate, între 4 și 5.5, care pot apărea oricând.

Expertul a menționat și zonele cu cel mai mare risc din București: Pantelimon, centrul istoric și zona dintre Piața Romană și Piața Unirii. În schimb, cartierele precum Drumul Taberei sau Militari oferă un grad mai ridicat de siguranță în cazul unui seism.

Raed Arafat: „România trebuie să se pregătească pentru un cutremur de 8 grade”

Pe un ton mai precaut, Raed Arafat, șeful DSU, a declarat că autoritățile române pregătesc un nou exercițiu național de simulare a unui cutremur major, pentru a testa capacitatea de reacție a instituțiilor și a populației.

„Trebuie să fim pregătiți pentru eventualitatea unui cutremur de 8 grade, chiar dacă nu știm sigur că va avea loc”, a spus el.

Exercițiul, similar celui organizat în 2018, va include evacuări, testarea rețelelor de comunicații de urgență și antrenamente pentru voluntari.

Bucureștiul, un oraș vulnerabil la seisme

Datele oficiale sunt îngrijorătoare: peste 1.000 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic. În cazul unui seism de 7.5 grade, peste 25% din populația Bucureștiului ar putea fi afectată, iar pierderile economice ar putea depăși 10 miliarde de euro.

Riscurile nu se limitează doar la clădiri. Sistemele de transport subteran, rețelele de gaz, barajele și rețelele de alimentare cu apă sunt vulnerabile și pot contribui la agravarea dezastrului.

Cum ne pregătim de cutremut? Sfaturi simple care pot salva vieți

Fundația Comunitară București, prin campania „Planul tău de CTRL”, a publicat o serie de sfaturi esențiale pentru familii și comunități locale:

Înainte de cutremur:

• Ancorați mobilierul și electrocasnicele.
• Pregătiți un kit de urgență cu alimente, apă, lanternă, fluier, trusă medicală.
• Stabiliți un loc de întâlnire pentru familie.
• Revedeți planul de evacuare și discutați-l cu toți membrii familiei.

În timpul cutremurului:

• Nu ieșiți din clădire în timpul mișcării seismice.
• Protejați-vă capul și gâtul.
• Stați departe de ferestre și obiecte care pot cădea.

După cutremur:

• Folosiți telefonul doar pentru urgențe.
• Verificați vecinii și acordați primul ajutor, dacă este necesar.
• Nu blocați drumurile și urmați instrucțiunile autorităților.