Loredana Ionescu
Într-o intervenție recentă, fostul premier Victor Ponta a revenit asupra unei decizii-cheie luate în 2014, în contextul unor inundații masive pe Dunăre. Acesta susține că a autorizat ruperea controlată a unui dig pe teritoriul României, în sprijinul Serbiei, pentru a evita un dezastru umanitar și economic în statul vecin. Ponta face referire la un precedent istoric din 1965, anul inaugurării hidrocentralei Porțile de Fier, precum și la inundațiile din 2006, când Serbia ar fi luat o măsură similară pentru a proteja teritoriul românesc.
De câte ori a rupt Serbia digul pentru România
Victor Ponta subliniază că decizia sa din 2014 nu a fost una fără fundament sau fără precedent. Potrivit fostului premier, Serbia a recurs la ruperea unor diguri în două rânduri, cu scopul de a proteja zone locuite sau terenuri agricole de mare valoare.
În 1965, chiar în anul în care s-a pus în funcțiune hidrocentrala Porțile de Fier, România și Serbia au semnat un acord pentru colaborare în cazuri de urgență hidrologică. Și atunci Serbia a făcut exact ce am făcut și noi în 2014: A rupt un dig ca să evite o catastrofă, aceasta a fost explicația oferită de Victor Ponta la România TV.
Ulterior, în 2006, când inundațiile au afectat grav Banatul, autoritățile sârbe ar fi intervenit din nou în același mod.
Victor Ponta explică decizia din 2014: O intervenție de urgență aprobată de experți
În fața unei viituri periculoase pe Dunăre în primăvara anului 2014, Victor Ponta afirmă că a autorizat ruperea controlată a unui dig, după o analiză tehnică atentă și consultări cu experți hidrologi și militari.
„Am avut un raport tehnic care spunea clar că nu există nicio așezare omenească afectată de această intervenție. Nu era nimeni în pericol. Nu s-au pierdut vieți, nu au fost evacuări”, a precizat el.
În plus, fostul premier afirmă că acțiunea a fost una planificată, nu un gest haotic. Digul a fost rupt într-o zonă cu terenuri nelocuite, pentru a permite scurgerea controlată a apelor și a evita un val catastrofal spre orașe din Serbia.
Reacții și confuzii în spațiul public: cazul Dinescu și informațiile false despre victime
În ultimele zile, după reapariția acestei teme în spațiul public, au apărut speculații legate de posibilele daune produse proprietății poetului Mircea Dinescu. Ponta respinge categoric orice astfel de acuzații.
„Am cerut un raport tehnic care arată clar: terenul lui Dinescu nici măcar nu a fost atins”, a spus el.
Mai mult, Ponta a dezmințit categoric zvonurile privind victime umane în urma intervenției.
„S-a spus că ar fi murit oameni în Vâlcea. E complet fals. Nu a fost nicio victimă”.
Fostul premier a menționat că la acea vreme, responsabilă cu comunicarea publică era purtătoarea de cuvânt Alexandrescu, și că din păcate, nu s-a comunicat suficient.
Acordul cu Hidroelectrica și cadrul legal al intervenției
O altă acuzație apărută în spațiul public a fost că decizia ar fi fost luată fără un cadru legal sau fără acordul Hidroelectrica, compania responsabilă de operarea sistemului hidroenergetic național. Ponta explică însă că lucrurile au stat exact invers, România având un acord clar cu Serbia.
Potrivit acestuia, România are o serie de înțelegeri bilaterale cu Serbia privind cooperarea în caz de urgențe hidrologice, în special în zona Dunării și a hidrocentralei Porțile de Fier. Aceste protocoale permit acțiuni rapide, coordonate, în scopul prevenirii catastrofelor.
Reflecții despre solidaritate și deciziile grele din timpul mandatului
Victor Ponta spune că episodul din 2014 rămâne unul dintre momentele în care și-a asumat o decizie dură, dar care a salvat vieți. În plus, consideră că România a făcut atunci un gest de solidaritate față de un vecin care, la rândul lui, procedase la fel într-un moment dificil.
„În 2006, sârbii au rupt diguri pentru noi. În 2014, noi am făcut-o pentru ei”, a concluzionat fostul premier.
Prin această intervenție, Ponta încearcă să recupereze sensul unei acțiuni administrative care, deși puțin cunoscută la vremea respectivă, a fost esențială pentru protejarea unor comunități din Serbia. În același timp, pune reflectorul pe nevoia de reacție rapidă și coordonare în fața dezastrelor naturale, într-o regiune unde apele Dunării pot deveni, oricând, o amenințare.
Sursa foto: Arhivă
