Ana Sasu
Un amplu studiu realizat în China arată că procesul de îmbătrânire nu urmează același traseu la femei și bărbați. Cercetătorii au analizat date medicale provenite de la peste 104.000 de adulți, iar concluziile sugerează că modificările importante apar în perioade diferite ale vieții, în funcție de sex.
Rezultatele cercetării, publicate în jurnalul „Nature Aging”, indică faptul că la bărbați schimbările metabolice importante pot deveni vizibile încă din intervalul 35-45 de ani. În cazul femeilor, punctul de cotitură apare mai târziu, în special între 55 și 65 de ani, în perioada asociată menopauzei.
Specialiștii au urmărit numeroși parametri medicali obișnuiți, precum greutatea corporală, glicemia, colesterolul și trigliceridele, încercând să identifice perioadele în care organismul trece prin cele mai mari transformări.
Studiul nu arată că toți bărbații „îmbătrânesc mai repede” în toate privințele și nici că toate femeile urmează același model. Rezultatele descriu tendințe observate la nivelul populației analizate și evidențiază faptul că îmbătrânirea biologică poate avea ritmuri diferite de-a lungul vieții.
Peste 104.000 de persoane au fost analizate
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Centrul Național Chinez pentru Bioinformatică, Academia Chineză de Științe, Institutul de Zoologie al Academiei Chineze de Științe, Spitalul Xuanwu al Universității Medicale din Capitală și alte instituții.
Oamenii de știință au analizat datele medicale ale unui număr foarte mare de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 98 de ani.
În total, cercetătorii au urmărit 172 de parametri utilizați frecvent în evaluările medicale.
Printre aceștia s-au numărat greutatea, indicele de masă corporală, nivelul colesterolului, trigliceridele, glicemia și alți indicatori biologici.
Folosind aceste informații, echipa a construit ceea ce cercetătorii au numit „ceasuri ale îmbătrânirii”.
Aceste modele au fost utilizate pentru a observa în ce perioade ale vieții apar cele mai importante modificări biologice.
Rezultatele au scos la iveală diferențe notabile între femei și bărbați.
Bărbații pot trece prin schimbări importante între 35 și 45 de ani
În cazul bărbaților, cercetătorii au identificat un interval deosebit de important între aproximativ 35 și 45 de ani.
În această perioadă au fost observate schimbări metabolice mai pronunțate.
Printre modificările evidențiate s-au numărat creșterea indicelui de masă corporală, dar și schimbări ale nivelului trigliceridelor și colesterolului.
Aceste rezultate nu înseamnă că fiecare bărbat va trece prin transformări identice la aceeași vârstă.
Stilul de viață, alimentația, nivelul de activitate fizică, genetica, somnul, consumul de alcool, fumatul și diferitele afecțiuni pot influența puternic evoluția organismului.
Totuși, la nivelul grupului analizat, intervalul 35-45 de ani a reprezentat un punct important al modificărilor asociate îmbătrânirii.
Acest lucru poate avea relevanță inclusiv pentru prevenție.
Controalele periodice, monitorizarea tensiunii arteriale, a glicemiei și a profilului lipidic pot deveni tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă.
De ce metabolismul joacă un rol atât de important
O parte importantă a studiului este legată de metabolism.
Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, organismul poate procesa diferit glucoza și grăsimile.
În același timp, pot apărea modificări ale compoziției corporale.
Masa musculară poate scădea treptat, în timp ce procentul de țesut adipos poate crește.
Aceste schimbări sunt influențate de numeroși factori și nu apar brusc.
De cele mai multe ori, ele se acumulează lent.
Tocmai de aceea, cercetătorii încearcă să identifice perioadele în care modificările devin mai evidente.
În cazul bărbaților incluși în studiul din China, una dintre aceste perioade pare să fie intervalul dintre 35 și 45 de ani.
Acest lucru nu trebuie interpretat ca o limită rigidă, ci mai degrabă ca o tendință statistică observată într-o populație foarte mare.
La femei, schimbarea majoră apare mai târziu
Pentru femei, cercetătorii au identificat o evoluție diferită.
Schimbările biologice mai importante au fost observate în special între 55 și 65 de ani.
Acest interval coincide, pentru multe femei, cu menopauza și perioada imediat următoare.
Menopauza este asociată cu modificări hormonale importante, în special prin scăderea nivelului estrogenilor.
Aceste transformări pot influența metabolismul, distribuția grăsimii corporale, sănătatea osoasă și profilul lipidic.
În studiul citat, femeile au prezentat în această perioadă o creștere a procentului de grăsime corporală și modificări ale colesterolului.
Din nou, nu toate femeile vor urma exact aceeași evoluție.
Vârsta menopauzei diferă de la o persoană la alta, iar stilul de viață și istoricul medical pot modifica semnificativ modul în care organismul trece prin această etapă.
Diferențele dintre femei și bărbați tind să se reducă la vârste înaintate
O altă observație interesantă a cercetătorilor este că diferențele fizice dintre femei și bărbați tind să se reducă odată cu înaintarea în vârstă.
Cu alte cuvinte, deși traseele biologice pot fi diferite în anumite etape ale vieții, ele pot deveni mai asemănătoare la vârste înaintate.
Această concluzie este importantă deoarece arată că îmbătrânirea nu este un proces liniar.
Organismul nu se schimbă în același ritm de la 20 la 80 de ani.
Există perioade de relativă stabilitate și intervale în care anumite modificări sunt mai accentuate.
Tocmai aceste „puncte de cotitură” încearcă să le identifice cercetătorii, potrivit Observator.
Ce substanțe din sânge au fost asociate cu îmbătrânirea biologică
Analiza a identificat și mai mulți indicatori care tind să crească odată cu vârsta.
Printre aceștia se numără glucoza, lipidele și acidul uric.
Cercetătorii au observat și asocieri cu doi markeri utilizați în anumite contexte medicale, CEA și HE4.
Este important de precizat că prezența sau modificarea unor asemenea markeri nu trebuie interpretată individual fără evaluare medicală.
Un rezultat de laborator izolat nu stabilește de unul singur un diagnostic.
În cadrul studiului, acești parametri au fost analizați la nivel de populație și au fost corelați cu indicatori ai îmbătrânirii biologice.
Oamenii de știință au încercat apoi să vadă dacă aceste substanțe sunt doar semne asociate îmbătrânirii sau dacă ar putea contribui efectiv la apariția unor modificări celulare.
Cercetătorii au testat efectele asupra celulelor
Pentru a investiga mai departe această ipoteză, oamenii de știință au realizat experimente de laborator.
Celule vasculare umane au fost expuse la niveluri mai ridicate ale unor substanțe identificate în analiză.
Cercetătorii au observat ulterior semne de senescență celulară.
Senescența este o stare în care celulele nu se mai divid în mod normal și pot contribui la procese asociate îmbătrânirii.
Rezultatele sugerează că anumiți factori metabolici ar putea avea un rol mai complex decât simpla asociere statistică.
Cu toate acestea, experimentele de laborator nu demonstrează automat că aceleași mecanisme produc aceleași efecte în organismul uman pe termen lung.
Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a clarifica relațiile de cauzalitate.
Unele efecte ar putea fi influențate prin reducerea stresului metabolic
Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că anumite modificări asociate îmbătrânirii ar putea fi influențate.
Cercetătorii au analizat, în laborator, efectul metforminei asupra celulelor expuse unor niveluri ridicate de glucoză.
Metformina este un medicament utilizat frecvent în tratamentul diabetului zaharat de tip 2.
În experiment, aceasta a contribuit la protejarea celulelor împotriva unor modificări asociate stresului metabolic.
Totuși, rezultatul nu înseamnă că metformina trebuie utilizată ca tratament antiîmbătrânire de către persoanele sănătoase.
Administrarea unui medicament trebuie decisă de medic și trebuie să aibă o indicație medicală clară.
Cercetarea arată mai degrabă că menținerea unui metabolism echilibrat ar putea avea implicații importante asupra îmbătrânirii biologice.
Un alt experiment a analizat efectul alimentației
Cercetătorii au realizat și experimente pe animale.
Șoarecii care fuseseră hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi au fost ulterior trecuți la o alimentație normală, cu un conținut mai redus de grăsimi.
După această schimbare, oamenii de știință au observat îmbunătățiri ale unor indicatori legați de îmbătrânirea ficatului.
Rezultatele susțin ideea că anumite efecte metabolice nu sunt neapărat ireversibile.
„Acest lucru sugerează că reducerea stresului metabolic, prin îmbunătățirea dietei sau prin controlul glicemiei, ar putea fi o strategie potențială de încetinire a îmbătrânirii”, a explicat Xiong Muzhao, cercetător la Centrul Național Chinez pentru Bioinformatică, potrivit informațiilor prezentate în studiu.
Cuvântul important este însă „potențială”.
Cercetarea nu oferă o rețetă universală pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.
Ea arată că sănătatea metabolică ar putea juca un rol important și că acest domeniu merită studiat în continuare.
Ce înseamnă, de fapt, „vârsta biologică”
Vârsta din buletin și vârsta biologică nu sunt neapărat identice.
Două persoane de 50 de ani pot avea stări de sănătate foarte diferite.
Una poate fi activă, cu valori metabolice bune și fără boli importante.
Cealaltă poate avea mai mulți factori de risc cardiovascular și metabolic.
Conceptul de vârstă biologică încearcă să surprindă tocmai aceste diferențe.
Cercetătorii folosesc diverși markeri pentru a estima cât de „îmbătrânit” este organismul din punct de vedere biologic.
Totuși, nu există un singur test universal care să poată spune cu precizie absolută vârsta biologică a unei persoane.
În acest studiu, „ceasurile îmbătrânirii” au fost construite folosind un număr mare de parametri obișnuiți.
Ce pot face oamenii pentru o îmbătrânire mai sănătoasă
Studiul nu schimbă principiile de bază deja cunoscute în prevenție.
Menținerea unei greutăți adecvate, mișcarea regulată, alimentația echilibrată și evitarea fumatului rămân măsuri importante.
La acestea se adaugă monitorizarea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei.
Controalele medicale periodice devin cu atât mai importante pe măsură ce apar factori de risc.
Somnul, stresul și consumul de alcool pot influența și ele sănătatea metabolică.
Nu există însă un singur comportament care să „oprească” îmbătrânirea.
Procesul este determinat de factori genetici, hormonali, metabolici și de mediu.
Ceea ce poate fi influențat este modul în care oamenii înaintează în vârstă și riscul de apariție a unor boli.
Studiul susține o abordare diferită pentru femei și bărbați
Autorii cercetării consideră că diferențele identificate pot avea implicații pentru prevenție și pentru evaluarea medicală.
Dacă femeile și bărbații trec prin schimbări biologice majore în perioade diferite, atunci strategiile de monitorizare ar putea fi adaptate mai bine fiecărei etape.
Li Jiaming, cercetător la Centrul Național Chinez pentru Bioinformatică, a subliniat importanța evaluării și intervenției adaptate sexului pe tot parcursul vieții.
Această abordare nu înseamnă că există două modele identice pentru toți bărbații și toate femeile.
Mai degrabă, cercetarea arată că sexul biologic este unul dintre factorii care trebuie luați în considerare alături de vârstă, genetică, stil de viață și istoricul medical.
În esență, studiul aduce o nouă imagine asupra îmbătrânirii: organismul nu se degradează constant și uniform de la un an la altul, ci poate traversa perioade în care schimbările se accelerează.
Pentru bărbații analizați, unul dintre cele mai importante astfel de intervale a fost cel dintre 35 și 45 de ani.
Pentru femei, transformările mai pronunțate au fost observate mai târziu, între aproximativ 55 și 65 de ani.
Descoperirile ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine cum pot fi prevenite bolile asociate vârstei și de ce aceeași strategie de prevenție nu este neapărat optimă pentru toate persoanele.
Mesajul principal rămâne unul simplu: îmbătrânirea este inevitabilă, însă starea metabolică și stilul de viață pot influența modul în care organismul traversează acest proces.
Sursa foto: Arhivă
