Loredana Ionescu
Papă Leon al XIV-lea, „Sfântul Nordului” în Peru – așa este cunoscut noul Suveran Pontif de către oamenii simpli ai unei țări în care și-a dedicat tinerețea, energia și compasiunea. Originar din Statele Unite, Robert Prevost a devenit Papă joi, dar pentru locuitorii regiunii Chiclayo din Peru, el fusese de mult timp considerat un sfânt. Cunoscut pentru acțiunile sale umanitare și devotamentul profund față de cei săraci, noul Papă este simbolul unei Biserici apropiate de oameni. Papă Leon al XIV-lea este, pentru Peru, imaginea vie a unei slujiri autentice, înfrățită cu suferința și speranța celor mai nevoiași.
Un misionar american devenit cetățean peruvian
Papă Leon al XIV-lea este o figură inedită în istoria recentă a Bisericii Catolice. Este primul Papă din Statele Unite, dar și cetățean peruvian. Această dublă identitate reflectă o viață trăită la intersecția dintre două lumi – una occidentală, alta sud-americană, între luxul Romei și sărăcia rurală din nordul Peru.
Născut în Chicago, Robert Prevost a fost trimis în Peru ca misionar în perioada în care Papa Francisc reorganiza episcopiile din America Latină. În 2015, și-a dobândit cetățenia peruană, un gest simbolic, dar și profund personal, care i-a consolidat legătura cu poporul peruvian. În orașul Chiclayo, unde a activat ca episcop, a devenit rapid o prezență esențială în viața comunității.
Cuvintele cheie „Papă Leon al XIV-lea” definesc o alegere istorică, dar pentru mulți peruvieni, el era deja un simbol religios, un model de slujire discretă și eficientă. Nu i-au trebuit titluri sau fast papal pentru a fi iubit – doar credință, acțiune și o inimă deschisă.
Erou în timpul crizei COVID și al inundațiilor
În nordul Peru, amintirile despre Papă Leon al XIV-lea sunt vii și emoționante. A fost numit „sfântul Nordului” pentru că și-a pus viața în slujba celor mai vulnerabili în cele mai grele vremuri. Când ploile torențiale au devastat regiunea, a fost acolo – cu cizmele în noroi, cărând ajutoare și vorbind cu oamenii față în față, fără garduri sau interpuși.
În timpul pandemiei COVID-19, noul Papă nu s-a mulțumit cu discursuri. A mobilizat fonduri pentru achiziția nu a uneia, ci a două instalații de oxigen, vitale pentru spitalele copleșite de cazuri grave. Potrivit Janinnei Sesa, fostă colaboratoare în cadrul organizației Caritas din Peru, „a muncit atât de mult pentru a găsi ajutor, încât banii au fost suficienți nu doar pentru o instalație, ci pentru două”.
Această hotărâre și implicare directă au făcut din Papă Leon al XIV-lea un erou local. Îl vedeau reparând personal camionete stricate, refuzând să aștepte ajutor extern. Perseverența lui, demnă de un mecanic rural sau de un agricultor, l-a apropiat de oameni într-un mod în care puțini lideri religioși reușesc.
Rev. Fidel Purisaca Vigil, fost coleg din dieceza Chiclayo, spune că Robert Prevost nu își pierdea niciodată buna dispoziție. Se ruga devreme, lua micul dejun cu preoții locali și începea o nouă zi cu aceeași energie senină. Pentru oameni, acest Papă era deja „al lor”.
Porecla „Sfântul Nordului”, dată de episcopii peruvieni
Titlul neoficial de „sfântul Nordului” i-a fost acordat nu de simplii credincioși, ci chiar de colegii săi episcopi peruvieni. Unul dintre cei care i-au fost aproape, Rev. Alexander Lam, călugăr augustinian din Peru, a explicat într-un interviu acordat Associated Press că numele vine dintr-o admirație sinceră.
Papă Leon al XIV-lea era un campion al justiției sociale, al protejării mediului și al solidarității. Nu a fost un lider care să se ascundă în spatele birourilor sau să vorbească doar din amvon. Avea timp pentru toți, indiferent de poziție sau vârstă. Oamenii spuneau că „era persoana care te găsea în timpul drumului”.
Acest tip de spiritualitate activă, apropiată, i-a adus renumele de sfânt încă din timpul vieții – lucru rar pentru un prelat catolic. Prevost trăia printre cei săraci, mânca cu ei, se ruga alături de ei și mergea în pelerinaj fără privilegii. Atunci când Papa Francisc a vizitat Peru în 2018, Robert Prevost a înnoptat cu enoriașii săi pe un teren viran, în așteptarea Liturghiei.
„Poate că nu sunt mari gesturi instituționale, dar sunt gesturi umane”, spunea Lam. Tocmai aceste gesturi – ale unui Papă care se apleacă pentru a ridica un copil din noroi – au definit misiunea lui Robert Prevost în Peru.
Mesajul noului Papă: o biserică misionară cu brațele deschise
În primul său discurs ca Papă, Leon al XIV-lea nu a vorbit în engleză. A preferat să se exprime în italiană și spaniolă, accentuând legătura sa cu lumea latină. Mulți observatori au remarcat simbolismul acestei alegeri. Papă Leon al XIV-lea s-a adresat celor care l-au format spiritual, celor alături de care a suferit, a muncit și a sperat.
„Împreună, trebuie să încercăm să aflăm cum să fim o biserică misionară, o biserică care construiește punți”, a spus el. A continuat vorbind despre deschidere, caritate, prezență și dialog – toate valori pe care le-a trăit în Peru, zi de zi.
Cuvintele sale nu au fost doar retorice. Au fost ecoul unei vieți trăite în slujire. Când vorbește despre brațele deschise, Papă Leon al XIV-lea nu invocă o metaforă, ci descrie ceea ce făcea fizic, atunci când deschidea ușile bisericilor pentru cei fără adăpost sau îi îmbrățișa pe bolnavii de COVID.
Este un început de pontificat înrădăcinat în realitate, în solidaritate și în curaj. Într-o lume dominată de polarizare, Papă Leon al XIV-lea oferă o viziune alternativă: una în care Biserica merge spre periferii, ascultă și acționează.
Peru vrea o vizită papală: „Este Papă și al nostru”
Imediat după alegerea sa, clopotele Catedralei din Lima au bătut cu putere. Oamenii s-au adunat în fața bisericii, unii plângând, alții cerând deja o vizită papală. Pentru mulți peruvieni, acest Papă nu este doar un lider global – este un prieten, un vecin, un frate.
Isabel Panez, profesoară de școală primară, a povestit că se afla întâmplător în apropierea catedralei când a fost anunțată alegerea lui Prevost. „Pentru noi, peruvienii, este un motiv de mândrie faptul că acesta este un Papă care ne reprezintă țara”, a spus ea. „Ne-am dori ca el să ne viziteze aici, în Peru.”
Această cerere nu este doar una de curtoazie. Este dorința sinceră a unui popor care și-a regăsit în Papă un sprijin concret. Prevost a fost acolo în momentele cele mai grele, când inundațiile lăsau familii întregi pe drumuri, iar spitalele nu mai aveau oxigen. A fost acolo, nu cu discursuri, ci cu soluții.
Experiența din Peru l-a format profund. Așa cum a spus în primul discurs, „trebuie să fim o Biserică care primește cu brațele deschise”. Această imagine a unei Biserici vii, umane și active se reflectă perfect în trecutul său din America Latină.
Un detaliu interesant este că, în 2023, Papa Francisc l-a adus pe Prevost la Roma pentru a conduce Comisia Pontificală pentru America Latină. De acolo, a păstrat o legătură strânsă cu episcopii sud-americani. Acest detaliu strategic ar putea fi motivul real pentru care alegerea lui a fost susținută atât de puternic de cardinalii din regiune.
Sursa foto: Arhivă
