Georgescu Dragos
Pensia femeilor din Uniunea Europeană este, în medie, cu 24,5% mai mică decât a bărbaților, deși diferența salarială dintre cele două genuri este de doar 11,1%. Practic, pensionarele primesc 75,5 euro pentru fiecare 100 de euro încasați de bărbați. În România, diferența la salarii este printre cele mai mici din Europa, de 3,7%, dar ecartul la pensii depășește cu 15,2 puncte procentuale decalajul salarial. Experții explică fenomenul prin ore lucrate mai puține, pauze de carieră pentru creșterea copiilor și o mecanică a dobânzii compuse care amplifică orice mică diferență de-a lungul zecilor de ani de muncă. Datele provin dintr-o analiză Euronews, citată de Antena3.ro, bazată pe statisticile Eurostat pentru 2024.
De ce femeile au pensii mai mici decât bărbații în România, deși câștigă aproape la fel înainte de pensionare
Diferența de gen la salarii variază semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, ecartul se situează între -0,8% în Luxemburg și 18,8% în Estonia, în rândul celor 30 de țări europene analizate.
România se numără printre țările cu cel mai mic decalaj salarial dintre genuri din UE. Cu un ecart de 3,7%, se plasează pe locul patru, după Luxemburg (-0,8%), Belgia (0,7%) și Polonia (4%). La polul opus, Cehia (18,5%), Austria (17,6%) și Ungaria (16,9%) înregistrează cele mai mari diferențe salariale, conform antena3CNN.ro.
Printre marile economii europene, diferența de gen la salarii este de 15,6% în Germania, 13,3% în Marea Britanie, 11,8% în Franța, 7,3% în Spania și 5,3% în Italia. Luxemburg este singura țară analizată în care diferența este în favoarea femeilor, unde acestea câștigă în medie mai mult decât bărbații.
De ce pensia femeilor este de două ori mai dezavantajoasă decât salariul
Diferența de gen la pensii este semnificativ mai mare decât cea de la salarii în aproape toate statele UE. Media europeană a ajuns la 24,5%, adică mai mult decât dublul diferenței salariale de 11,1%. Pensionarele din UE primesc 75,5 euro pentru fiecare 100 de euro pe care îi încasează bărbații.
Profesoara Alexandra Niessen-Ruenzi, de la Universitatea din Mannheim, a explicat că cei doi indicatori măsoară lucruri fundamental diferite. „Diferența de gen la pensii reflectă veniturile obținute și istoricul de contribuții pe parcursul întregii vieți. Ea nu surprinde doar diferențele de salariu orar, ci și diferențele legate de volumul de muncă, întreruperile de carieră și numărul de ani petrecuți în muncă plătită”, a declarat aceasta pentru Euronews Business.
Dr. Ariane Agunsoye, de la Goldsmiths, University of London, a explicat că pensia femeilor reflectă acumularea inegalității pe parcursul întregii vieți profesionale, nu doar salariul curent. „Micile diferențe de venituri, de ore lucrate, de întreruperi de carieră, de responsabilități de îngrijire și de decizii de investiții se acumulează de-a lungul deceniilor și devin cel mai vizibile abia la pensionare”, a declarat aceasta.
Trei factori care generează decalajul la pensionare
Profesoara Iris Kesternich, de la Universitatea din Hamburg, a identificat trei cauze principale care explică pensia mai mică a femeilor față de bărbați. Primul factor este diferența de salarizare dintre genuri, prezentă în toate statele europene. Al doilea factor ține de orele lucrate: femeile lucrează cu normă redusă mult mai frecvent decât bărbații, la nivelul întregii Europe. Al treilea factor se referă la numărul de ani de contribuție, mai mic în cazul femeilor din cauza pauzelor de carieră din perioada creșterii copiilor.
Profesorul Liam Foster, de la Universitatea din Sheffield, a adăugat o perspectivă matematică esențială. El a subliniat că pensiile se bazează pe dobânda compusă, astfel încât o mică diferență în contribuțiile din tinerețe se amplifică exponențial până la vârsta pensionării. „Factorii care generează diferența salarială nu se transferă pur și simplu la pensionare — ei se amplifică și se multiplică în timp”, a explicat Foster.
Mecanismul este, prin urmare, unul de acumulare progresivă a dezavantajelor. O femeie care a lucrat câțiva ani mai puțin, sau cu normă redusă în perioada în care și-a crescut copiii, va resimți efectele acestor perioade mult mai puternic la pensie decât în timpul carierei active.
Țările unde situația este cea mai gravă și cele care inversează tendința
Diferența de gen la pensii variază între 5,6% în Estonia și 38,2% în Malta. Aceasta depășește 30% în mai multe state vest-europene: Marea Britanie (37%), Olanda (36,3%), Austria (35,6%), Luxemburg (32,7%), Belgia (31,3%) și Irlanda (31,1%).
Toate cele cinci mari economii ale Europei depășesc media UE de 24,5%. Marea Britanie (37%) conduce detașat, urmată de Spania (29,2%), Italia (28,6%), Franța (27,2%) și Germania (25,8%). Germania înregistrează cel mai mic ecart dintre marile economii, explicat parțial prin diferența salarială deja ridicată (15,6%).
Există și excepții care inversează tendința. Diferența de gen la pensii este mai mică decât cea salarială în patru țări: Estonia (5,6% față de 18,8%), Slovacia (8,4% față de 15,7%), Cehia și Ungaria (9,6% față de 16,9%). Profesoara Niessen-Ruenzi a atribuit acest rezultat tradiției din Europa de Est ca femeile să revină rapid pe piața muncii după naștere.
Munca neplătită de îngrijire: factorul ascuns care costă femeile la pensie
Situația pensiei femeilor nu poate fi înțeleasă fără a lua în calcul munca neplătită prestată de-a lungul vieții. Dr. Gabriele Mari, de la Erasmus University Rotterdam, a subliniat că femeile continuă să ducă în cea mai mare parte povara îngrijirii copiilor și a altor activități de îngrijire din familie.
„În timp ce prestează mai multă muncă neplătită, femeile se confruntă cu perioade costisitoare în afara muncii plătite sau cu locuri de muncă slab remunerate, fie cu normă redusă, fie în ocupații subevaluate — toți acești factori contribuind, în timp, la pensii mai mici”, a declarat el.
Situația este mai favorabilă în țările nordice, unde diferența de gen la pensii se situează în general sub media UE. Profesoara Niessen-Ruenzi a explicat că aceasta nu este doar o consecință a structurii sistemelor de pensii. „Nu este vorba neapărat despre trăsăturile sistemelor de pensii din țările nordice, ci și despre o disponibilitate mai bună a serviciilor de îngrijire a copiilor și despre roluri de gen diferite, care duc la o distribuire mai echilibrată a muncii de îngrijire”, a declarat ea.
România se află la mijlocul clasamentului european privind decalajul dintre diferența la pensii și cea salarială, cu 15,2 puncte procentuale. Deși are una dintre cele mai mici diferențe salariale din UE, sistemul de pensii nu compensează complet dezavantajele acumulate de femei de-a lungul carierei.
