Georgescu Dragos
Leșinul apărut „din senin” este una dintre cele mai tulburătoare experiențe pe care le poate trăi o persoană aparent sănătoasă. Într-o clipă te simți bine, îți vezi de treabă, iar în următoarea totul se înnegrește în fața ochilor și îți pierzi cunoștința. Tocmai această lipsă de avertisment îi sperie pe mulți și îi face să creadă că este vorba despre ceva grav, chiar dacă analizele uzuale ies normale.
De ce leșini din senin, chiar dacă te simți sănătos. Explicațiile medicale care îi surprind pe mulți
Medicii explică însă că leșinul, numit medical sincopă, poate avea numeroase cauze, unele aparent banale, altele care necesită investigații amănunțite. Faptul că te simți sănătos nu exclude existența unor dezechilibre temporare sau a unor mecanisme de apărare ale organismului care se declanșează brusc.
Leșinul reprezintă o pierdere temporară a cunoștinței, cauzată de scăderea fluxului de sânge către creier. Creierul este extrem de sensibil la lipsa oxigenului, iar atunci când alimentarea este întreruptă chiar și pentru câteva secunde, organismul „închide” temporar sistemul pentru a se proteja.
De cele mai multe ori, leșinul durează puțin, de la câteva secunde până la un minut, iar persoana își revine spontan. Problema apare atunci când episoadele se repetă sau apar fără un motiv evident, în absența efortului fizic intens, a căldurii sau a unei boli cunoscute.
Unul dintre motivele pentru care leșinul este atât de derutant este faptul că investigațiile uzuale pot fi normale. Analizele de sânge, tensiunea arterială sau electrocardiograma pot să nu indice nimic alarmant, iar persoana să fie etichetată drept „sănătoasă”.
În realitate, multe cauze ale leșinului sunt funcționale, nu structurale. Asta înseamnă că nu există o boală permanentă, ci un dezechilibru temporar în modul în care organismul reglează tensiunea, ritmul cardiac sau nivelul de oxigenare.
Leșinul vasovagal, cea mai frecventă cauză
Cea mai comună formă de leșin este sincopa vasovagală. Aceasta apare atunci când sistemul nervos reacționează exagerat la un stimul aparent banal, cum ar fi emoția puternică, durerea, vederea sângelui sau chiar statul prelungit în picioare.
În aceste situații, ritmul cardiac încetinește brusc, tensiunea arterială scade, iar sângele nu mai ajunge suficient la creier. Rezultatul este pierderea cunoștinței. Mulți oameni care leșină vasovagal spun ulterior că se simțeau perfect sănătoși înainte de episod.
Acest tip de leșin nu este, în general, periculos, dar poate fi spectaculos și înfricoșător, mai ales dacă apare pentru prima dată.
Tensiunea arterială mică poate provoca leșin chiar și la persoane care nu se consideră bolnave. Uneori, scăderea tensiunii apare brusc, mai ales la ridicarea rapidă din poziția șezând sau culcată. Acest fenomen poartă numele de hipotensiune ortostatică.
Organismul nu reușește să se adapteze suficient de repede la schimbarea poziției, iar sângele rămâne pentru câteva secunde „blocat” în partea inferioară a corpului. Creierul este privat temporar de oxigen, iar leșinul poate apărea fără avertisment.
Deshidratarea, lipsa de sare, mesele sărite sau unele medicamente pot favoriza acest tip de leșin.
Glicemia scăzută, o cauză des ignorată
Un alt motiv frecvent pentru care poți leșina, chiar dacă te simți sănătos, este scăderea glicemiei. Atunci când nivelul zahărului din sânge scade prea mult, creierul nu mai primește energia necesară pentru a funcționa normal.
Acest lucru se întâmplă adesea dacă sari peste mese, ții diete restrictive sau consumi mult zahăr urmat de perioade lungi fără mâncare. Înainte de leșin pot apărea simptome precum tremurături, transpirații reci, slăbiciune sau confuzie, dar uneori acestea sunt atât de discrete încât trec neobservate.
Chiar dacă nu pare evident, stresul emoțional intens poate declanșa leșinul. Organismul aflat sub presiune constantă eliberează hormoni de stres care afectează ritmul cardiac și tensiunea arterială.
În cazul anxietății severe sau al atacurilor de panică, hiperventilația poate reduce nivelul de dioxid de carbon din sânge, ceea ce duce la amețeală și, uneori, la leșin. Mulți oameni care trec prin astfel de episoade spun că nu se considerau stresați înainte, însă corpul lor era deja suprasolicitat.
Problemele cardiace ascunse
Deși mai rare, unele cauze ale leșinului pot fi legate de inimă. Tulburările de ritm cardiac pot provoca scăderi bruște ale fluxului sanguin către creier, fără alte semne premergătoare.
Acest tip de leșin este deosebit de important de investigat, mai ales dacă apare în timpul efortului, dacă este însoțit de palpitații sau dacă există antecedente familiale de boli cardiace. Chiar și persoane tinere, aparent sănătoase, pot avea astfel de probleme nedepistate.
Mulți oameni subestimează efectele deshidratării. Lipsa lichidelor și a electroliților, precum sodiul și potasiul, poate duce la scăderea tensiunii și la apariția leșinului.
Acest lucru se întâmplă frecvent vara, dar și iarna, când senzația de sete este mai redusă. Consumul insuficient de apă, combinat cu cafea sau alcool, poate crea condițiile perfecte pentru un episod de leșin, chiar la persoane fără probleme medicale.
Leșinul ca semnal de alarmă
Chiar dacă multe episoade de leșin sunt benigne, ele nu trebuie ignorate. Repetarea lor, apariția fără un factor declanșator clar sau asocierea cu alte simptome impune un consult medical.
Leșinul poate fi un semnal că organismul nu face față unor dezechilibre care, în timp, se pot agrava. De aceea, medicii recomandă evaluări suplimentare atunci când leșinul apare din senin.
După un episod de leșin, este important să te așezi sau să te întinzi și să îți ridici picioarele pentru a facilita revenirea fluxului de sânge către creier. Evită să te ridici brusc și hidratează-te.
Dacă leșinul a fost însoțit de pierderea controlului, convulsii sau confuzie prelungită, este necesară evaluarea de urgență. Chiar și în absența acestor semne, un consult medical este recomandat pentru a exclude cauze serioase.
Când trebuie să mergi neapărat la medic
Este esențial să ceri ajutor medical dacă leșinul apare repetat, dacă se produce în timpul efortului fizic, dacă este asociat cu durere toracică sau palpitații sau dacă există antecedente familiale de boli cardiace.
De asemenea, leșinul apărut după o lovitură la cap sau însoțit de dificultăți de vorbire sau paralizie poate indica o urgență medicală.
Chiar dacă te simți sănătos, leșinul nu apare fără un motiv. De multe ori, corpul transmite un semnal clar că ceva nu funcționează optim. Ignorarea acestui semnal poate duce la repetarea episoadelor sau la agravarea cauzei de bază.
Înțelegerea mecanismelor care duc la leșin te poate ajuta să îți protejezi sănătatea și să previi situații periculoase. Un episod aparent banal poate fi ocazia perfectă de a descoperi și corecta un dezechilibru înainte ca acesta să devină o problemă serioasă.
