Roxana
Obiceiurile legate de parastase sunt păstrate în România de sute de ani și au la bază credințe creștine împletite cu tradiții populare. Printre acestea se numără și dăruirea de prosoape la parastase, un gest pe care mulți îl respectă, dar puțini îi cunosc adevărata semnificație.
Iată ce simbolizează acest obicei, de ce este considerat esențial la pomenirea celor trecuți la cele veșnice și ce spun bătrânii despre puterea lui.
Originea tradiției
În vechime, la parastase, se ofereau daruri pentru sufletul celui plecat, iar acestea erau alese astfel încât să aibă semnificații spirituale. Prosopul a rămas printre cele mai importante obiecte date de pomană, iar explicația vine din credința că sufletul celui adormit are nevoie de curățire și lumină.
Tradiția este strâns legată de simbolul spălării și ștergerii – prosopul fiind asociat cu puritatea și iertarea păcatelor.
Semnificația prosopului la parastas
Prosopul este mai mult decât un obiect practic. În tradiția creștină, el are o încărcătură simbolică puternică:
Semnul curățirii sufletului – se crede că sufletul celui pomenit „se spală” de păcate.
Legătura cu lumina – prosopul alb, curat, este asociat cu liniștea și pacea de dincolo.
Gestul de milostenie – oferind un prosop, faci o faptă bună pentru sufletul celui trecut.
Punte între lumi – pomană dată „în numele mortului” este un mod de a-l ajuta să fie primit cu bucurie în Împărăția lui Dumnezeu.
De ce se leagă prosopul de cruce
În multe zone din România, prosopul este legat de cruce sau oferit împreună cu ea. Acest obicei are o dublă semnificație:
Crucea reprezintă credința și speranța în viața veșnică.
Prosopul simbolizează curățirea păcatelor și pregătirea sufletului pentru „Marea Întâlnire”.
Astfel, cele două obiecte, oferite împreună, formează un gest complet de milostenie.
Ce spun bătrânii despre acest obicei
În satele românești, bătrânii povestesc că prosopul de pomană este „cărarea curată” pe care sufletul o urmează în drumul său către lumină. Se mai spune și că cel care primește prosopul trebuie să se roage pentru cel adormit, pentru ca gestul să aibă putere deplină.
De aceea, multe familii aleg să ofere prosoape albe, curate, simbolizând puritatea și iertarea.
Obiceiul de a da prosoape de pomană la parastas nu este doar o tradiție moștenită, ci și un gest plin de simboluri profunde. El reflectă credința românilor în viața de după moarte, dorința de curățire a sufletului și speranța că rugăciunile și darurile îi vor ajuta pe cei plecați să găsească pacea veșnică.
