Mirela Loșniță
Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi deosebit de solemnă și importantă pentru creștinii ortodocși. Ea marchează momentul răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos și este asociată cu o serie de tradiții și obiceiuri, printre care și trecerea simbolică pe sub masă, un gest profund și plin de semnificație.
Conform credinței, Vinerea Mare este o zi aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se săvârșește slujbă cu Liturghie, iar bisericile sunt pregătite pentru Denia de vineri seara, cunoscută și sub numele de Denia Prohodului Domnului.
În această zi, preotul scoate în biserică o masă specială, pe care este așezat Sfântul Epitaf. Credincioșii care participă la slujbă obișnuiesc să treacă pe sub masă de una sau de trei ori, purtând o lumânare aprinsă în mână.
Semnificația acestui gest este una profundă și simbolică
În Vinerea Mare, conform tradiției, Iisus Hristos a murit pe cruce pentru păcatele lumii, iar trecerea pe sub masă este văzută ca o coborâre simbolică în mormânt, alături de El, pentru a învia apoi odată cu El. Astfel, acest act reprezintă un simbol al participării credincioșilor la patimile și la învierea Mântuitorului.
Sfântul Epitaf, așezat pe masă în biserică, este un obiect de cult confecționat din mătase și catifea, pe care este reprezentată scena punerii în mormânt a lui Hristos. Astfel, masa pe care este așezat Epitaful devine simbolic mormântul Domnului, iar credincioșii trecând pe sub ea participă simbolic la momentul punerii trupului lui Iisus în mormânt.
Prin trecerea pe sub masă, credincioșii urmează simbolic traseul Mântuitorului, coborând în mormânt odată cu El, pentru ca apoi să învie odată cu El în ziua Învierii. Acest gest este văzut ca o formă de identificare spirituală cu patimile și învierea lui Hristos și ca un act de credință și adorare a Mântuitorului.
De-a lungul timpului, acest obicei s-a păstrat și a devenit o parte integrantă a tradiției pascale în rândul comunităților creștine ortodoxe. Trecerea pe sub masă în Vinerea Mare este un moment solemn și plin de semnificație pentru credincioși, care își exprimă astfel credința și evlavioșia în fața misterului patimilor și învierii lui Hristos.
În afară de trecerea pe sub masă, Vinerea Mare este marcată și de alte tradiții și obiceiuri specifice
Această zi este cunoscută și ca Vinerea Seacă, deoarece este o zi în care credincioșii țin post negru. Cei care nu pot ține post negru pe întreaga durată a zilei sunt îndemnați să postească cel puțin până la ora 15:00, momentul în care se spune că a fost răstignit Mântuitorul.
De asemenea, în Vinerea Mare există anumite interdicții alimentare și obiceiuri tradiționale care trebuie respectate. Astfel, nu se consumă oțet sau urzici, deoarece aceste alimente au fost folosite de iudei în acea zi și aduc aminte de patimile Domnului. De asemenea, nu se spală, nu se coase, nu se fac treburi casnice sau munci la câmp, iar gospodinele evită să coacă pâine, pască sau cozonaci în această zi, deoarece se spune că ar putea să ardă mâinile Maicii Domnului.
Vinerea Mare este o zi solemnă, dedicată rugăciunii, meditației și introspecției spirituale. Cei care nu au terminat pregătirile pentru sărbătoarea Paștelui le pot finaliza în ziua următoare, sâmbătă, iar în timpul zilei de Vinerea Mare se încurajează participarea la slujbele bisericești și reflectarea asupra semnificației spirituale a acestei zile sfinte.
