Georgescu Dragos
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-ar fi arătat deschisă la posibilitatea realocării fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ale României, de la proiectele care nu mai pot fi implementate la cele aflate în curs de desfășurare sau rămase fără finanțare. Informația a fost oferită de surse oficiale citate de Antena 3 CNN. Această măsură ar putea preveni pierderea unor sume considerabile de bani europeni, în contextul în care România riscă să rateze termenele asumate în cadrul planului european.
Decizia Comisiei Europene în ceea ce privește România după măsurile de austaritate luate de Ilie Bolojan
În paralel, o primă evaluare a planului de măsuri fiscale pregătit de Guvernul României va avea loc în luna octombrie, potrivit acelorași surse. Subiectele respective au fost discutate joi, în cadrul unei întâlniri bilaterale care a avut loc între președintele României, Nicușor Dan, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discuțiile au avut loc într-un context politic și economic sensibil pentru România, marcat de cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și de presiunea îndeplinirii angajamentelor asumate în fața Bruxelles-ului.
Potrivit informațiilor obținute pe surse, întâlnirea dintre președintele României și președinta Comisiei Europene a durat aproximativ 30 de minute. Discuțiile au vizat exclusiv teme de politică internă, fără a se atinge alte subiecte internaționale. În cadrul acestei întrevederi, Nicușor Dan i-a prezentat Ursulei von der Leyen stadiul actual al guvernării și modul în care coaliția largă formată în Parlament susține Executivul în implementarea unor măsuri fiscale esențiale pentru redresarea bugetului.
Sursele au precizat că președintele a explicat în detaliu planul de măsuri fiscale care urmează să fie asumat de Guvern prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, până la sfârșitul lunii iulie. Acest plan include mai multe reforme fiscale și reduceri de cheltuieli care vor începe să producă efecte începând cu luna august. Evaluarea impactului acestor măsuri urmează să aibă loc în luna octombrie, moment în care oficialii europeni vor putea decide dacă România se încadrează în angajamentele privind reducerea deficitului.
Obiectivul Guvernului: reducerea deficitului cu peste 30 de miliarde de lei
Scopul principal al pachetului de măsuri fiscale este reducerea semnificativă a deficitului bugetar până la finalul anului. Potrivit surselor oficiale, Guvernul României își propune o scădere de peste 30 de miliarde de lei, astfel încât, până în luna decembrie, deficitul să ajungă la 7,5% din PIB. Această valoare, deși încă ridicată, ar reprezenta o îmbunătățire importantă față de nivelurile actuale și ar constitui un semnal pozitiv către Bruxelles privind capacitatea României de a-și gestiona responsabil finanțele publice.
Planul fiscal aflat în discuție include atât măsuri de creștere a veniturilor bugetare, cât și măsuri de reducere a cheltuielilor. Printre acestea se numără limitarea unor cheltuieli administrative, plafonarea unor sporuri și stimulente acordate bugetarilor, dar și intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Guvernul mizează și pe digitalizarea accelerată a sistemului fiscal pentru a crește eficiența colectării taxelor și impozitelor.
Discuții despre fondurile PNRR și riscul pierderii lor
Un al doilea punct esențial discutat de Nicușor Dan cu Ursula von der Leyen a fost legat de fondurile europene aferente PNRR, în contextul în care România riscă să piardă miliarde de euro dacă nu reușește să implementeze proiectele la timp. Situația este complicată de întârzierile în demararea unor proiecte sau de imposibilitatea de a continua altele, din diverse motive tehnice sau birocratice.
Conform surselor, președintele României a încercat să obțină acordul Comisiei Europene pentru o realocare a fondurilor din PNRR, astfel încât sumele prevăzute pentru proiecte care nu mai pot fi implementate să fie redirecționate către proiecte aflate în desfășurare sau rămase fără finanțare. Această soluție ar permite României să valorifice întregul buget disponibil prin PNRR, fără a pierde fonduri din cauza blocajelor administrative sau a modificărilor de priorități.
Guvernele anterioare au încercat același demers, însă până acum nu s-a ajuns la un acord clar. De această dată, Ursula von der Leyen s-ar fi declarat deschisă la propunerea președintelui României. Potrivit surselor, reacția acesteia a fost favorabilă, înțelegând contextul și provocările cu care se confruntă țara noastră. Urmează ca specialiștii din cadrul Comisiei să analizeze propunerile tehnice și să decidă modul concret de realocare, în conformitate cu reglementările europene.
O soluție pentru evitarea pierderii miliardelor europene
România beneficiază, prin PNRR, de o alocare totală de aproximativ 29,2 miliarde de euro, împărțită între granturi nerambursabile și împrumuturi. Pentru a accesa integral aceste sume, autoritățile trebuie să îndeplinească o serie de jaloane și ținte, stabilite în acord cu Comisia Europeană. Orice abatere sau întârziere atrage riscul suspendării plăților sau, în cazuri extreme, al pierderii unor fonduri.
În prezent, mai multe proiecte prevăzute inițial în PNRR fie nu au fost lansate, fie nu pot fi continuate din cauza unor probleme de implementare. În același timp, alte proiecte – aflate în stadiu avansat – sunt în pericol să rămână fără finanțare, din lipsa unor sume suficiente pentru acoperirea integrală a costurilor.
Propunerea președintelui Nicușor Dan de a permite mutarea fondurilor între aceste proiecte este văzută ca o soluție pragmatică, care ar permite României să maximizeze beneficiile PNRR și să evite pierderea unor sume importante. Este însă necesar ca această modificare să fie agreată oficial de Comisia Europeană și însoțită de documentații riguroase care să justifice schimbările.
Urmează negocieri tehnice între București și Bruxelles
După deschiderea arătată de Ursula von der Leyen în cadrul discuției cu Nicușor Dan, urmează o etapă de negocieri tehnice între autoritățile române și serviciile Comisiei Europene. Specialiștii vor analiza fiecare proiect în parte, vor evalua motivele pentru care unele dintre ele nu pot fi continuate și vor decide dacă fondurile pot fi redirecționate legal și eficient.
Este de așteptat ca aceste discuții să aibă loc pe tot parcursul lunii iulie și începutul lunii august, astfel încât să existe un acord final înainte de termenul-limită pentru trimiterea cererii de plată următoare. De asemenea, autoritățile române trebuie să vină cu propuneri concrete privind proiectele care pot fi finanțate din fondurile realocate, precum și cu termene clare de implementare.
O atenție specială va fi acordată proiectelor din domeniile educației, sănătății și infrastructurii verzi, considerate prioritare de către Comisia Europeană. Dacă România va reuși să convingă Bruxelles-ul că aceste realocări sunt justificate și sustenabile, există șanse reale ca întreaga sumă din PNRR să fie păstrată și valorificată în beneficiul cetățenilor.
