Saghin Sabrina
Trecerea la ora de vară este un subiect care revine în fiecare an în atenția opiniei publice și a autorităților europene. Deși de-a lungul timpului au existat numeroase discuții privind eliminarea acestui sistem, în 2025, schimbarea orei se va face în continuare conform tradiției. În ciuda sondajelor care arată că mulți europeni sunt împotriva acestei modificări, statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord final pentru a renunța la ora de vară.
Astfel, în România, în noaptea de 29 spre 30 martie 2025, ora 03:00 va deveni ora 04:00, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puțin cu o oră. Pe de altă parte, această schimbare ar putea aduce și beneficii, precum reducerea consumului de energie electrică și prelungirea zilelor cu lumină naturală. Totuși, efectele asupra sănătății și ritmului biologic al oamenilor continuă să fie un subiect de îngrijorare.
Impactul schimbării orei asupra sănătății și stilului de viață
Chiar dacă scopul principal al trecerii la ora de vară este optimizarea utilizării luminii naturale, studiile arată că această ajustare a programului poate avea consecințe negative asupra sănătății. Mulți specialiști subliniază că modificarea ritmului circadian, fie și cu o singură oră, poate cauza oboseală, dificultăți de concentrare și chiar probleme cardiovasculare în unele cazuri.
Potrivit medicului specialist Răzvan Lungu, atestat în somnologie, schimbarea orei poate duce la tulburări de somn, iar organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta la noul program. Recomandarea acestuia este ca, în săptămâna premergătoare schimbării, oamenii să își ajusteze progresiv ora de culcare, cu aproximativ 10-15 minute pe zi, pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară. De asemenea, expunerea la lumina naturală a soarelui pe parcursul zilei poate contribui la o adaptare mai ușoară.
Persoanele care au un program rigid de somn sau care suferă de insomnie pot resimți mai acut această trecere. În unele cazuri, suplimentele cu melatonină ar putea ajuta la reglarea ritmului circadian, însă administrarea acestora trebuie făcută cu precauție și doar la recomandarea unui medic specialist.
Avantajele și dezavantajele trecerii la ora de vară
Trecerea la ora de vară a fost introdusă inițial pentru a economisi energie, însă, în prezent, efectele acestei măsuri sunt intens dezbătute. Unul dintre principalele avantaje este reducerea consumului de energie electrică, deoarece oamenii beneficiază de mai multe ore de lumină naturală. Studiile arată că această măsură poate contribui la scăderea consumului de energie cu aproximativ 3,5%, ceea ce nu este un procent neglijabil.
Un alt avantaj al trecerii la ora de vară este impactul asupra siguranței rutiere. Statisticile arată că numărul accidentelor de circulație scade în lunile de vară, deoarece șoferii conduc mai mult în condiții de lumină naturală. Lumina naturală reduce riscul de accidente, mai ales în orele de vârf, când traficul este mai intens.
Pe de altă parte, efectele negative ale schimbării orei nu trebuie ignorate. Oboseala acumulată și dificultățile de concentrare pot influența performanța la locul de muncă sau în activitățile zilnice. De asemenea, există persoane care suferă de tulburări ale somnului și pentru care adaptarea la noul program este mult mai dificilă. Studiile au evidențiat o creștere a riscului de probleme cardiovasculare în primele zile după trecerea la ora de vară, deoarece organismul are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noul ritm biologic.
Trecerea la ora de vară va fi urmată, ca de fiecare dată, de revenirea la ora standard, cunoscută și sub numele de ora de iarnă. În 2025, acest lucru se va întâmpla pe 26 octombrie, când ora 04:00 va deveni ora 03:00. Această schimbare va oferi o oră suplimentară de somn și va aduce zile mai scurte, cu mai puține ore de lumină naturală.
În concluzie, deși trecerea la ora de vară are unele beneficii evidente, controversa legată de această schimbare persistă. Atât Parlamentul European, cât și cetățenii UE au dezbătut de-a lungul anilor eliminarea acestui sistem, însă lipsa unui consens între statele membre a împiedicat luarea unei decizii finale. Până când Uniunea Europeană va găsi o soluție comună, românii vor continua să își ajusteze ceasurile de două ori pe an, adaptându-se, fiecare în felul său, la provocările aduse de această schimbare.
