Georgescu Dragos
Sistemul de admitere la liceu pregătit pentru elevii care intră în clasa a VIII-a în anul școlar 2026-2027 ar putea suferi o schimbare majoră. Comisia pentru Învățământ din Senat a decis amânarea cu patru ani a aplicării așa-numitei „duble admiteri”, mecanism care le-ar fi permis anumitor licee să organizeze propriul concurs pentru o parte dintre locurile disponibile.
Decizia de ultim moment luată de parlamentari. Ce se întâmplă cu admiterea la liceu și ce se schimbă pentru elevi
Proiectul nu este încă definitiv. După votul din comisie, acesta trebuie să ajungă în plenul Senatului, care este Camera decizională. Abia după parcurgerea procedurii legislative și promulgare noua regulă va putea produce efecte.
Subiectul a provocat în ultimele săptămâni numeroase controverse în rândul părinților, profesorilor, directorilor de licee și politicienilor. Principalele nemulțumiri au vizat momentul introducerii unui examen suplimentar, lipsa de predictibilitate pentru elevii aflați deja foarte aproape de Evaluarea Națională și riscul ca accesul la liceele foarte căutate să devină mai complicat.
Dacă varianta adoptată în comisia Senatului va rămâne în forma finală, generația care începe clasa a VIII-a în septembrie 2026 nu va mai fi obligată să se pregătească pentru schimbarea radicală anunțată inițial.
Comisia pentru Învățământ din Senat a votat amânarea cu patru ani a prevederilor privind admiterea separată organizată de licee.
Este o schimbare importantă față de calendarul prevăzut inițial.
Legea învățământului preuniversitar permitea ca, începând cu admiterea din vara anului 2027, anumite licee să organizeze propriul concurs pentru maximum 50% dintre locurile disponibile.
Elevii ar fi susținut mai întâi Evaluarea Națională, iar ulterior, dacă doreau să candideze pentru locurile rezervate admiterii separate, ar fi trebuit să participe și la concursul organizat în acest sistem.
Pentru restul locurilor ar fi continuat să funcționeze repartizarea computerizată pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională și a opțiunilor completate de candidați.
Prin amânarea cu patru ani, aplicarea mecanismului ar urma să fie mutată pentru o generație mult mai tânără, care are timp să cunoască regulile dinainte și să își organizeze parcursul școlar în funcție de acestea.
Cine ar putea fi prima generație vizată de noul sistem
Propunerea de amânare cu patru ani a fost construită în jurul ideii de predictibilitate.
Conform variantei susținute în Parlament, primele generații care ar putea intra efectiv sub incidența noilor reguli sunt elevii care încep clasa a V-a în anul școlar 2026-2027.
Aceștia ar ajunge la finalul clasei a VIII-a în vara anului 2030.
Prin urmare, dacă legea va fi adoptată în această formă, admiterea separată la liceu nu ar mai debuta în 2027, ci ar fi împinsă cu patru ani, până în 2030.
Argumentul principal este că elevii trebuie să cunoască încă de la începutul ciclului gimnazial regulile examenelor pe care le vor susține la final.
Raluca Turcan, una dintre susținătoarele amânării, a argumentat că nu este corect ca un sistem nou de admitere să fie introdus pentru o generație aflată deja în pragul clasei a VIII-a.
În acest fel, elevii ar avea patru ani pentru a se adapta, iar Ministerul Educației ar avea mai mult timp pentru elaborarea unor reguli clare.
Ce presupunea, de fapt, dubla admitere la liceu
Denumirea de „dublă admitere” a apărut pentru că elevii ar fi putut trece prin două etape distincte.
Prima era Evaluarea Națională, examenul susținut la finalul clasei a VIII-a.
A doua putea fi concursul organizat pentru admiterea directă în anumite licee.
Nu toate liceele erau obligate să organizeze astfel de concursuri.
Unitățile de învățământ care doreau să folosească mecanismul puteau rezerva maximum 50% dintre locurile disponibile pentru această formă de admitere.
Subiectele urmau să fie unice și elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, din conținuturile prevăzute în trunchiul comun.
Elevii ar fi trebuit să obțină cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională pentru a putea participa la concursul separat.
Cei care nu intrau prin această procedură puteau participa ulterior la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.
Teoretic, mecanismul oferea liceelor posibilitatea de a selecta o parte dintre candidați.
În practică, sistemul a ridicat numeroase semne de întrebare.
Părinții au criticat dur noul sistem
Una dintre cele mai puternice reacții împotriva dublei admiteri a venit din partea organizațiilor de părinți.
Federația Națională a Părinților – EDUPART a cerut retragerea și reevaluarea proiectului privind admiterea separată.
Reprezentanții părinților au susținut că introducerea unui nou concurs ar putea crea inegalități între elevi și ar putea slăbi rolul Evaluării Naționale.
O altă problemă invocată a fost accesul la pregătire suplimentară.
Elevii din familii cu posibilități financiare mai mari ar putea avea acces mai ușor la meditații și resurse pentru pregătirea unui examen suplimentar.
În schimb, copiii din medii vulnerabile ar putea ajunge într-o poziție dezavantajată.
Federația a avertizat și asupra riscului apariției unui sistem cu standarde diferite între licee.
Criticile au contribuit la presiunea publică pentru amânarea aplicării sistemului.
Directorii unor licee importante au ridicat semne de întrebare
Nu doar părinții au criticat proiectul.
Și reprezentanți ai unor licee importante au contestat modul în care era pregătit concursul separat.
Directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București s-a numărat printre vocile care au vorbit public despre riscurile sistemului.
Una dintre problemele semnalate a fost presiunea suplimentară asupra elevilor.
Aceștia ar fi trebuit să se pregătească simultan pentru Evaluarea Națională și pentru un al doilea examen, într-o perioadă deja foarte solicitantă.
Au existat și discuții despre procedurile de organizare.
Potrivit proiectului pus în dezbatere, anumite reguli stricte existente la Evaluarea Națională nu erau prevăzute în aceeași formă pentru concursul separat.
Printre exemplele invocate s-au numărat supravegherea video, anonimizarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor.
Aceste aspecte au alimentat temerile privind corectitudinea și transparența procedurii.
Camera Deputaților a creat o situație legislativă neobișnuită
Drumul proiectului prin Parlament a fost unul neobișnuit.
Camera Deputaților a ajuns să adopte simultan două amendamente cu efecte diferite.
Un amendament susținut de PNL prevedea amânarea cu patru ani a admiterii separate.
Un alt amendament, propus de USR, prevedea eliminarea completă a mecanismului din legislație.
Astfel, forma transmisă Senatului conținea, practic, atât o prevedere de amânare, cât și una de desființare.
Situația a generat confuzie și a făcut necesară clarificarea textului în Camera decizională.
Senatul trebuie acum să stabilească forma coerentă și finală a proiectului.
Comisia pentru Învățământ a optat pentru soluția amânării cu patru ani.
Urmează însă votul în plen.
Senatul are ultimul cuvânt în Parlament
Pentru părinți și elevi, acesta este cel mai important detaliu în acest moment.
Amânarea nu trebuie considerată încă definitivă doar pentru că a fost votată de comisie.
Proiectul trebuie să treacă și de plenul Senatului.
Senatul este Camera decizională în acest caz, astfel încât forma adoptată acolo va fi cea transmisă ulterior pentru promulgare.
Abia după finalizarea procedurilor legislative va exista o certitudine juridică privind admiterea din 2027.
Comisia pentru Învățământ a Senatului a decis deja să susțină varianta amânării cu patru ani, iar proiectul urmează să fie supus votului plenului.
Până atunci, elevii și părinții trebuie să urmărească forma finală a legii.
De ce a apărut propunerea de amânare
Una dintre principalele nemulțumiri a fost momentul în care Ministerul Educației a prezentat metodologia.
Elevii care urmau să intre în clasa a VIII-a în septembrie 2026 ar fi trebuit să afle regulile unui examen complet nou cu doar câteva luni înainte de susținerea lui.
Criticii au considerat că timpul era insuficient.
Președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, Mihai Ghigiu, propusese inițial o amânare de doi ani.
Acesta a argumentat că, deși existența noii forme de admitere era cunoscută de mai mult timp, metodologia concretă fusese prezentată foarte târziu.
PNL a susținut însă o amânare mai lungă, de patru ani.
Argumentul a fost că schimbarea trebuie aplicată unei generații care cunoaște regulile încă din momentul intrării în gimnaziu.
În cele din urmă, această variantă a câștigat teren.
Ce se întâmplă cu Evaluarea Națională
Indiferent de discuțiile privind admiterea separată, Evaluarea Națională rămâne examenul fundamental pentru elevii care termină clasa a VIII-a.
În sistemul actual, rezultatul examenului este folosit pentru repartizarea computerizată la liceu.
Elevii completează o listă de opțiuni, iar distribuirea locurilor se face în funcție de medii și preferințe.
Dubla admitere nu ar fi eliminat complet acest mecanism.
Ea ar fi introdus doar o etapă suplimentară pentru maximum jumătate dintre locurile liceelor care decideau să organizeze concurs propriu.
Pentru restul locurilor, repartizarea computerizată ar fi continuat.
Prin amânarea sistemului, admiterea din 2027 ar urma să rămână mult mai apropiată de formula cunoscută deja de elevi și părinți.
Este una dintre principalele consecințe practice ale modificării.
Elevii scapă de pregătirea pentru două examene diferite
Pentru actualii elevi care intră în clasa a VIII-a, amânarea poate reduce semnificativ presiunea.
Ultimul an de gimnaziu este deja unul foarte încărcat.
Elevii trebuie să recapitulze materia pentru Evaluarea Națională, să participe la simulări și să decidă ce licee și specializări vor include pe lista de opțiuni.
Un examen suplimentar ar fi adăugat încă un nivel de stres.
Mai mult, unele familii ar fi început pregătirea separată pentru concursurile liceelor.
Criticii proiectului au avertizat că acest lucru ar putea alimenta și mai mult piața meditațiilor.
În cazul unei amânări, elevii din generația 2026-2027 vor putea să își concentreze pregătirea pe Evaluarea Națională.
Pentru mulți părinți, predictibilitatea este unul dintre cele mai importante avantaje.
Liceele de top doreau o selecție suplimentară
Discuția despre admiterea separată nu este nouă.
De-a lungul anilor, mai multe licee foarte căutate au susținut ideea organizării propriilor examene.
Argumentul lor este că Evaluarea Națională nu reușește întotdeauna să diferențieze suficient de bine candidații cu rezultate foarte mari.
În ultimii ani, la unele colegii de top, diferențele dintre ultimele medii de admitere au fost extrem de mici.
Susținătorii concursurilor separate consideră că un examen suplimentar poate identifica mai bine elevii potriviți pentru anumite profiluri.
Criticii răspund însă că un asemenea sistem poate accentua segregarea și competiția pentru liceele considerate de elită.
De aici apare una dintre cele mai importante dileme ale reformei.
Sistemul trebuie să găsească un echilibru între autonomia liceelor și egalitatea de șanse pentru elevi.
Următorii patru ani ar putea fi folosiți pentru schimbarea sistemului
Amânarea nu înseamnă neapărat abandonarea reformei.
Susținătorii variantei votate în Comisia Senatului consideră că perioada suplimentară ar trebui folosită pentru dezbateri și pentru construirea unui mecanism mai clar.
Există numeroase întrebări care trebuie lămurite.
Cum trebuie elaborate subiectele?
Cine supraveghează examenele?
Cum sunt corectate lucrările?
Cine soluționează contestațiile?
Cum poate fi garantată egalitatea de șanse?
Cum sunt protejați elevii din familii cu resurse financiare reduse?
Răspunsurile sunt importante înainte de introducerea unei schimbări care poate influența traseul educațional al zecilor de mii de absolvenți de gimnaziu.
Patru ani oferă autorităților mai mult timp pentru testarea și ajustarea unor soluții.
Admiterea la liceu rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din educație
Miza este uriașă pentru elevi și familii.
Admiterea la liceu poate influența următorii patru ani de educație, alegerea facultății și chiar traseul profesional.
De aceea, orice modificare a sistemului generează reacții puternice.
Susținătorii reformei cer o selecție mai relevantă și o autonomie mai mare pentru licee.
Oponenții avertizează că examenele suplimentare pot crește presiunea asupra copiilor și diferențele dintre familiile care își permit pregătire suplimentară și cele care nu au această posibilitate.
Decizia Comisiei pentru Învățământ din Senat înclină, pentru moment, balanța spre amânare.
Dacă plenul va păstra această variantă, elevii care intră acum în clasa a VIII-a nu vor mai fi prima generație supusă sistemului de dublă admitere.
Schimbarea ar urma să fie împinsă până în 2030, astfel încât prima generație vizată să poată cunoaște regulile încă de la începutul gimnaziului.
Până la votul final al Senatului, însă, situația trebuie privită ca una aflată încă în procedură legislativă. Certitudinea pentru părinți și elevi va exista doar după adoptarea formei finale și încheierea tuturor etapelor prevăzute de lege.
