Georgescu Dragos
Procesul fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a devenit în ultimul deceniu un simbol al felului în care anumite dosare penale se pot transforma în epopei administrative, marcate de schimbări succesive ale completurilor de judecată și de proceduri întinse pe ani întregi, până în punctul în care faptele ajung să se prescrie. Speța sa, intens comentată în spațiul public, ilustrează cu claritate modul în care un dosar care ar fi trebuit să parcurgă etapele firești ale actului de justiție a fost fragmentat prin înlocuirea repetată a judecătorilor, o situație generată, potrivit documentelor oficiale, chiar de conducerea Curții de Apel București. Finalul acestui traseu a fost unul previzibil pentru mulți observatori ai sistemului: infracțiunile pentru care politicianul fusese trimis în judecată au fost declarate prescrise, ceea ce a închis definitiv cazul la ani buni după începerea lui.
Decizia istorică luată de Curtea de Apel București după ce documentarul Recorder „Justiția capturată” a scandalizat toată țara
În acest context tensionat, marcat de discuții aprinse despre funcționarea instanțelor, Curtea de Apel București a anunțat că va organiza joi, la ora 12, o conferință de presă cu caracter „extraordinar”, un gest rar și semnificativ pentru o instituție care, de cele mai multe ori, preferă să răspundă criticilor prin comunicate tehnice sau prin trimiteri la legislație. Anunțul, transmis redacțiilor miercuri seară, a venit în momentul în care documentarul Recorder despre starea justiției era difuzat de TVR 1 și înregistra deja peste 1,2 milioane de vizionări pe YouTube în numai 24 de ore de la lansare, ceea ce confirma impactul masiv al materialului asupra opiniei publice. Este pentru prima dată când conducerea Curții de Apel București decide să iasă în fața publicului într-un astfel de context, asumând un dialog direct prin intermediul presei, într-un moment în care instituția se află sub o presiune fără precedent.
Decizia convocării unei conferințe extraordinare a venit la doar câteva ore după ce Curtea îl criticase public pe judecătorul Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care au ales să vorbească în documentarul Recorder, intitulat „Justiție Capturată”. În film, Beșu și alți magistrați — unii cu identitatea protejată, alții vorbind în nume propriu — au oferit detalii despre modul în care funcționează mecanismele interne ale instanțelor, despre presiunile formale și informale și despre disfuncțiile acumulate în timp în gestionarea unor dosare cu miză politică, economică sau mediatică. Printre cei care au acceptat să apară deschis se numără fostul șef al DNA, Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu și judecătoarea Andrea Chiș, toți vorbind despre experiențele lor directe și despre procesele pe care le consideră relevante pentru înțelegerea problemelor actuale din sistemul judiciar.
În ceea ce privește Curtea de Apel București, documentarul a insistat pe câteva exemple considerate ilustrative, printre care dosarele lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. În aceste cazuri, materialul Recorder a prezentat situații în care completurile de judecată au fost schimbate de mai multe ori, iar acest lucru ar fi influențat durata proceselor sau anumite decizii esențiale, precum anularea unor sentințe anterioare de condamnare. Jurnaliștii au arătat cum modificările repetate ale componenței completurilor au ajuns să creeze situații paradoxale, în care judecătorii abia intrau în ritmul dosarelor înainte de a fi înlocuiți, ceea ce prelungise și complicase în mod evident actul de judecată. Pentru o parte dintre magistrații intervievați, aceste schimbări succesive nu puteau fi explicate exclusiv prin motive administrative, ci păreau să sugereze un tip de intervenție indirectă asupra cursului proceselor.
Conferința Curții de Apel, anunțată într-un moment de vizibilitate maximă pentru dezbaterea despre independența și eficiența justiției, este programată pentru joi la prânz și urmează să fie organizată în Sala „Istrate Micescu”, un spațiu folosit rar pentru evenimente publice. Instituția a transmis că întâlnirea va avea ca obiect „prezentarea datelor factuale și a informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public în ultima perioadă”, marcând astfel intenția conducerii de a oferi o reacție oficială punctuală la informațiile și afirmațiile incluse în documentarul Recorder.
Această poziționare publică survine într-un moment în care discuțiile despre funcționarea instanțelor au căpătat un ton pronunțat critic, alimentat nu doar de popularitatea documentarului, ci și de reacțiile din mediul juridic și de comentariile cetățenilor din mediul online. În orele și zilele de după lansarea filmului, platformele de socializare au devenit o arena în care mii de utilizatori au cerut explicații, reforme și mai ales asumarea unor responsabilități. Numeroase comentarii îi vizau direct pe factorii de decizie din sistem, printre care președintele Curții de Apel București și membrii conducerii acesteia, solicitați să clarifice modul în care s-au luat deciziile privind schimbările de completuri în dosarele sensibile.
Reacția Curții de Apel
Pentru mulți dintre cei care au urmărit documentarul, cazul Marian Vanghelie reprezintă o demonstrație elocventă a vulnerabilităților din sistem. Dosarul său fusese structurat în jurul unor acuzații grave, iar ancheta inițială atrase atenția publicului, dat fiind profilul politic al inculpatului. Totuși, parcursul dosarului în instanță a devenit un exemplu pentru modul în care procedurile pot fi amânate până când legea în sine nu mai permite soluționarea fondului, infracțiunile ajungând să fie prescrise. Conform datelor publice, patru completuri de judecată s-au succedat în gestionarea acestui dosar, fiecare schimbare producând întârzieri suplimentare. Deși legislația permite modificarea completurilor în situații obiective, documentarul a ridicat întrebări legate de motivele reale ale acestor schimbări și de efectele lor asupra actului de justiție.
Reacția Curții de Apel la afirmațiile din film a fost rapidă. Miercuri, instituția a transmis un mesaj critic la adresa magistratului Laurențiu Beșu, considerând declarațiile sale drept incomplete sau eronate. Pentru conducerea instanței, ieșirea judecătorului într-un astfel de context a fost văzută ca o atingere a imaginii instituției, motiv pentru care s-a simțit necesară o clarificare oficială. Tot miercuri seară, aproape concomitent cu difuzarea documentarului la televiziunea publică, reprezentanții Curții de Apel au comunicat presei că a doua zi vor organiza o conferință în cadrul căreia vor fi prezentate date concrete despre acuzațiile din spațiul public.
Neobișnuit este și momentul ales. Faptul că instituția a transmis anunțul chiar în timpul difuzării materialului Recorder sugerează că impactul filmului a fost perceput intern ca fiind suficient de puternic încât să necesite o reacție rapidă și directă. De altfel, numărul mare de vizionări înregistrat în primele 24 de ore — peste 1,2 milioane doar pe YouTube — indică un interes public major, iar presiunea acumulată asupra sistemului judiciar a devenit mai vizibilă ca oricând în ultimii ani.
În film, atât magistrați anonimi, cât și figuri publice cunoscute din domeniul judiciar au prezentat episoade care, din perspectiva lor, arată modul în care funcționează mecanismele interne ale justiției: presiuni indirecte, redistribuiri neașteptate de dosare, schimbări de completuri fără justificări ușor de înțeles, dar și situații în care anumite decizii administrative par să influențeze durata și direcția unor procese. Conducerea Curții de Apel București a negat constant existența unor astfel de practici sistemice, dar conferința anunțată reprezintă un pas diferit față de abordarea obișnuită, semn că instituția este conștientă de proporțiile dezbaterii.
Prin comunicatul transmis, Curtea a precizat că evenimentul va avea loc la sediul său, pe Splaiul Independenței, și că scopul său este prezentarea „datelor factuale și informațiilor relevante” legate de acuzațiile recente. Este de așteptat ca reprezentanții conducerii să explice modul în care se formează completurile de judecată, cum și de ce au fost efectuate anumite modificări și ce prevederi legale stau la baza acestor proceduri. Rămâne de văzut în ce măsură aceste explicații vor răspunde întrebărilor ridicate în documentar sau celor formulate de magistrații intervievați.
Atmosfera tensionată generată în jurul acestui subiect a determinat numeroși juriști, avocați și profesori de drept să reacționeze în mediul public, exprimând fie sprijin pentru transparență, fie preocupare privind modul în care sunt prezentate anumite informații în mass-media. Pentru mulți dintre ei, gestul Curții de Apel de a convoca o conferință extraordinară este semnul unui moment de cotitură, în care sistemul trebuie să decidă dacă se închide defensiv în fața criticilor sau dacă începe un proces real de clarificare și deschidere către public.
Indiferent de poziția fiecăruia, evenimentul de joi este perceput ca unul cu încărcătură majoră, într-o perioadă în care încrederea în justiție rămâne o temă sensibilă pentru întreaga societate. Documentarul Recorder a adus din nou în prim-plan întrebări persistente despre independență, eficiență, responsabilitate și transparență, iar reacția instituțiilor implicate va influența în mod decisiv percepția publicului în perioada următoare.
