Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 1 august 2025, că Guvernul pregătește un al doilea pachet de sprijin pentru cetățenii ale căror locuințe au fost grav afectate de inundațiile din județele Suceava și Neamț. Acest nou set de măsuri, menit să sprijine reconstrucția caselor și refacerea infrastructurii locale, urmează să fie adoptat la începutul săptămânii viitoare, după finalizarea evaluărilor din teren.
Decizia luată de Ilie Bolojan pentru o categorie de români. Câți bani vor primi
Anunțul a fost făcut de șeful Executivului înainte de începerea unei ședințe extraordinare de Guvern, organizată special pentru aprobarea primului set de măsuri urgente de ajutorare a sinistraților. Ședința vine în contextul tragediilor produse în regiunea de nord a țării, unde inundațiile din ultima săptămână au făcut victime omenești, au distrus zeci de gospodării și au avariat grav drumuri, poduri și alte obiective de infrastructură.
Primul pachet de sprijin, deja aprobat. Ajutoare financiare directe pentru locuințele afectate
În cadrul reuniunii de joi a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocată tot de premierul Bolojan, s-a decis acordarea unor ajutoare financiare în funcție de gradul de distrugere a locuințelor afectate. Astfel, Executivul a stabilit următoarele sume:
15.000 de lei pentru locuințele afectate în proporție mai mică de 75%;
25.000 de lei pentru locuințele afectate în proporție mai mare de 75%, dar care nu sunt distruse complet;
30.000 de lei pentru locuințele distruse total de viitură.
În plus, Guvernul a anunțat că familiile celor trei persoane decedate în urma acestor calamități vor primi câte 15.000 de lei ca ajutor de urgență.
„Am convocat o ședință de guvern în care urmează să aprobăm ajutoarele de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de inundațiile din Suceava și Neamț. Acesta este un prim pachet de ajutorare, în afară de sprijinul care a fost acordat deja prin IGSU și din rezerva de stat,” a afirmat premierul.
Al doilea pachet, în curs de pregătire. Autoritățile locale, în prima linie a evaluărilor
Premierul a mai precizat că la începutul săptămânii viitoare va fi adoptat un nou pachet de măsuri, destinat refacerii caselor grav avariate, dar și pentru intervenții urgente asupra infrastructurii distruse de ape. „După evaluarea de la fața locului, vom aproba un nou pachet de sprijin pentru a-i susține pe cetățeni să își refacă locuințele și pentru a susține refacerea infrastructurii grav afectate de aceste inundații,” a precizat Ilie Bolojan.
Sprijinul va fi acordat pe baza rapoartelor întocmite de comisiile de evaluare constituite la nivel local, iar datele colectate vor fi centralizate de Ministerul Afacerilor Interne. Premierul a subliniat că autoritățile vor face tot posibilul pentru ca ajutoarele să ajungă rapid la persoanele afectate.
„Ne asigurăm că sprijinul ajunge cât mai repede la cei afectați. Le mulțumesc echipelor din teren și tuturor celor care contribuie la gestionarea acestei situații. Rămânem în contact permanent cu autoritățile locale pentru a oferi ajutorul necesar,” a spus Ilie Bolojan.
Ajutoarele financiare – suficiente sau doar simbolice? Primele reacții din spațiul politic
Deși anunțul Executivului a fost întâmpinat cu interes, au apărut și voci critice care susțin că sumele acordate de Guvern nu reflectă dimensiunea reală a pagubelor și efortului necesar pentru reconstrucție.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că Guvernul trebuie să aloce sume mai mari pentru reconstrucția locuințelor distruse. Potrivit acestuia, în multe cazuri costurile reale de reconstrucție depășesc cu mult plafonul de 30.000 de lei, stabilit în prezent ca ajutor maxim pentru o casă distrusă complet.
„30.000 de lei pentru o locuință distrusă total înseamnă că oamenii trebuie să se descurce singuri pentru restul cheltuielilor. La prețurile actuale ale materialelor de construcții și ale manoperei, suma acoperă poate doar 20% din necesar,” a subliniat Grindeanu într-o declarație publică.
Situația în teren: drumuri rupte, sate izolate și sinistrați fără locuințe
Inundațiile care au afectat nordul țării în ultimele zile au produs pagube considerabile, în special în județele Suceava și Neamț. Cele mai afectate localități sunt Broșteni, Crucea, Pipirig și Farcașa, unde apa a distrus complet mai multe locuințe, a avariat zeci de drumuri și poduri și a lăsat comunități întregi fără acces la apă potabilă sau curent electric.
În localitatea Broșteni, pompierii au fost nevoiți să evacueze mai multe familii în timpul nopții de luni spre marți, după ce râul Bistrița a ieșit din matcă. Autoritățile locale au ridicat diguri provizorii și au amenajat adăposturi temporare în școli și cămine culturale.
La Pipirig, viitura a afectat structura mai multor poduri și a rupt complet drumul județean care face legătura cu Târgu Neamț. În zonă, pompierii și jandarmii intervin continuu pentru a asigura transportul alimentelor și al apei potabile către zonele izolate.
Mii de persoane afectate. Evaluarea continuă
Conform datelor preliminare transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), peste 1.500 de gospodării au fost afectate parțial sau total de inundații, iar aproximativ 400 de persoane au fost evacuate preventiv sau salvate din zonele inundate. De asemenea, peste 20 de unități de învățământ și 30 de drumuri comunale sunt avariate sau impracticabile.
În prezent, evaluările efectuate de echipele mixte formate din reprezentanți ai prefecturilor, ai primăriilor și ai ISU continuă în toate zonele afectate. Datele colectate vor sta la baza întocmirii listelor oficiale pentru acordarea ajutoarelor și vor determina valoarea suplimentară a sprijinului oferit în al doilea pachet pregătit de Guvern.
Pe lângă ajutoarele financiare, Guvernul a activat și rezervele de stat pentru a sprijini comunitățile afectate. Au fost trimise în teritoriu:
corturi și adăposturi modulare;
generatoare electrice;
apă potabilă;
conserve și produse de igienă;
echipamente pentru degajarea apelor și a noroiului.
IGSU, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, a mobilizat peste 1.000 de pompieri, jandarmi și militari, care lucrează non-stop în zonele calamitate. Intervențiile vizează salvarea bunurilor, sprijinirea populației și refacerea provizorie a infrastructurii esențiale.
Refacerea infrastructurii – provocarea majoră din perioada următoare
Chiar dacă sprijinul financiar direct către populație este prioritar, autoritățile recunosc că refacerea infrastructurii rutiere, electrice și hidrotehnice va necesita investiții consistente și timp îndelungat. În unele localități, drumurile distruse de viitură nu pot fi refăcute fără proiecte complexe de reconstrucție, care implică licitații, studii tehnice și avize de mediu.
Ministerul Dezvoltării a fost mandatat să elaboreze, împreună cu autoritățile locale, o hartă completă a zonelor afectate, în vederea alocării de fonduri din bugetul de stat, dar și din fonduri europene nerambursabile disponibile pentru situații de urgență.
