Georgescu Dragos
Situație tensionată la nivelul Guvernului României, după ce premierul Ilie Bolojan a rămas fără unul dintre cei cinci vicepremieri. Dragoș Anastasiu, omul care avea în responsabilitate coordonarea reformei companiilor de stat, a demisionat în urma scandalului privind presupusa mită oferită în legătură cu structuri din cadrul ANAF.
Decizia neașteptată luată de Ilie Bolojan după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a dat demisia.
Această retragere forțată a generat o schimbare majoră în interiorul executivului, mai ales în contextul în care reforma întreprinderilor publice reprezenta una dintre direcțiile strategice anunțate de actualul guvern.
Dragoș Anastasiu fusese desemnat pentru a impulsiona un proces complex de modernizare a companiilor publice, într-un context în care acestea generează pierderi semnificative, sunt supra-subvenționate și suferă de lipsa performanței manageriale. În ciuda zvonurilor privind o posibilă înlocuire rapidă a sa cu un alt antreprenor din zona privată sau chiar cu vicepremierul social-democrat Marian Neacșu, premierul a transmis public că, în prezent, nu va fi făcută nicio numire pentru acest portofoliu.
Într-un interviu acordat publicației G4Media, Ilie Bolojan a explicat că va prelua personal atribuțiile fostului vicepremier Anastasiu. Nu doar ca gest administrativ, ci și pentru a menține continuitatea reformei în domeniul companiilor de stat. „Strict în momentul de față nu va fi o propunere de înlocuire. Trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat și AMEPIP – voi prelua eu direct aceste responsabilități, în așa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat să le putem pune în practică”, a declarat șeful Guvernului.
În acest fel, premierul transmite un semnal clar de asumare politică într-o zonă unde, până în prezent, s-au făcut mai mult promisiuni decât reforme concrete. Această mișcare vine într-un moment de fragilitate pentru coaliția de guvernare, dar și într-un context economic în care statul are nevoie urgentă de eficientizarea cheltuielilor și creșterea veniturilor la buget.
Reforma companiilor de stat, prioritate guvernamentală
Ilie Bolojan a subliniat că reforma întreprinderilor publice nu mai poate fi amânată. Este vorba, potrivit acestuia, de o resursă importantă de eficientizare a statului și de o sursă potențială de venituri. „Problema de fond este că în societățile comerciale cu capital de stat din România e loc de mult bine, e loc de performanță mai mare. Pentru că orice economie care se face la componenta de subvenție, acolo unde societățile beneficiază de subvenții importante, orice control al prețului de producție este mai bine gestionat, orice profit suplimentar se încasează sau orice calitate a serviciilor se îmbunătățește, înseamnă un plus important pentru cetățeni, pentru bugetul de stat și pentru capacitatea noastră de a susține proiecte în domenii vitale gen sănătate, de exemplu, sau educație”, a explicat premierul.
Această viziune exprimată public se aliniază cu obiectivele declarate la începutul mandatului său. Încă de la învestire, Ilie Bolojan a anunțat că dorește să creeze un stat mai suplu, mai eficient, iar reforma în companiile de stat este una dintre verigile centrale în acest efort de modernizare.
Dragoș Anastasiu, fost antreprenor din domeniul transporturilor și turismului, numit vicepremier în 2024, a devenit ținta unei anchete anticorupție în urma unor suspiciuni legate de mită dată unor funcționari din cadrul ANAF. Deși informațiile oficiale privind ancheta sunt limitate, impactul politic al acestui scandal a fost suficient de puternic încât să determine demisia sa din Executiv.
Premierul Bolojan a precizat că nu avea cunoștință despre existența acestui dosar înainte ca informațiile să ajungă în presă. Totodată, a declarat că nu a avut discuții pe această temă cu Dragoș Anastasiu: „Nu am știut despre acest caz, nu am discutat niciodată cu el despre subiectul respectiv”, a precizat prim-ministrul.
Această poziționare îl scoate pe Ilie Bolojan din zona de asociere directă cu scandalul și lasă loc pentru o relansare a proiectului de reformă, de această dată cu el însuși în rol de coordonator interimar.
Guvernul, în căutarea unei figuri compatibile
Deși a anunțat că nu va face momentan o numire, premierul nu exclude posibilitatea ca în viitor să apară un nou coordonator al acestei reforme. Totuși, identificarea unei persoane potrivite pentru acest rol nu este un demers simplu. Reforma companiilor de stat este un domeniu complex, care presupune expertiză economică, capacitate de negociere cu diverși actori instituționali, dar și independență față de interesele politice sau financiare care pot fi intersectate în acest proces.
În plus, după episodul Anastasiu, premierul va fi extrem de atent în selecția oricărui viitor responsabil. Experiența în domeniul privat poate fi un avantaj, însă nu este suficientă, dacă nu este dublată de integritate și o înțelegere profundă a mecanismelor administrației publice.
O componentă esențială a reformei întreprinderilor publice este reorganizarea și eficientizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această structură, recent înființată, are rolul de a veghea asupra modului în care companiile de stat își gestionează resursele și dacă își ating indicatorii de performanță.
Premierul a confirmat că va superviza direct activitatea AMEPIP, astfel încât mecanismele de raportare, evaluare și control să devină funcționale și eficiente. Este de așteptat ca, sub conducerea sa, agenția să capete o vizibilitate mai mare și să fie utilizată ca instrument real de corectare a disfuncțiilor din companiile cu capital majoritar de stat.
În prezent, România are peste 1.200 de întreprinderi cu participare publică, din care doar o mică parte generează profit consistent. Cele mai multe se confruntă cu probleme cronice: pierderi, datorii, management ineficient sau intervenții politice. Reforma ar trebui să aducă un nou cadru de guvernanță corporativă, bazat pe criterii de performanță și indicatori de eficiență, similari celor din sectorul privat.
Subvențiile acordate companiilor de stat au ajuns la un nivel alarmant, conform unor estimări publicate de Ministerul Finanțelor. Fie că vorbim despre companii din transporturi, energie sau administrații locale, sumele acordate anual pentru acoperirea pierderilor sau funcționării sub nivelul rentabilității afectează direct bugetul național.
Reformă în continuare
Ilie Bolojan a subliniat că o parte importantă a acestei reforme presupune diminuarea acestor pierderi și chiar eliminarea subvențiilor în cazurile în care nu se justifică. Pentru aceasta, este necesară o restructurare profundă a modelelor de business din cadrul acestor companii și o schimbare de atitudine la nivelul conducerii lor.
Reducerea cheltuielilor ineficiente și creșterea transparenței sunt două obiective prioritare, iar pentru atingerea lor este nevoie de voință politică, susținere parlamentară și o echipă guvernamentală fermă.
Reforma companiilor de stat nu este doar o prioritate internă, ci și un angajament față de instituțiile internaționale. Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și alte organisme internaționale de creditare au cerut în mod repetat României să eficientizeze cheltuielile publice și să restructureze companiile de stat neperformante.
Îndeplinirea acestor cerințe este esențială pentru accesarea unor fonduri europene și internaționale, dar și pentru păstrarea unui rating de țară stabil. Orice întârziere sau blocaj în procesul de reformă poate avea consecințe economice directe, inclusiv în ceea ce privește investițiile externe și costurile de finanțare ale statului.
