Georgescu Dragos
Moartea lui Ion Iliescu, primul președinte ales democratic al României după Revoluția din 1989, a generat un val de reacții în spațiul politic și instituțional. Printre cei care au transmis mesaje de condoleanțe s-a numărat și fostul șef al statului Klaus Iohannis. Potrivit unor surse neoficiale, acesta nu va merge însă personal la catafalcul lui Ion Iliescu, unde în aceste zile se desfășoară ceremonia oficială de omagiere organizată la Palatul Cotroceni.
Decizia neașteptată luată de Klaus Iohannis legată de funeraliile lui Ion Iliescu
Prezența sau absența foștilor președinți la astfel de evenimente este atent observată și analizată de opinia publică, mai ales când vine vorba despre figuri istorice precum Ion Iliescu, care a jucat un rol esențial în modelarea statului român postcomunist. Faptul că Klaus Iohannis a ales să se exprime doar printr-un mesaj scris, fără a participa fizic la ceremoniile comemorative, ridică întrebări și generează interpretări în rândul analiștilor politici.
Fostul președinte Klaus Iohannis a transmis marți, 5 august 2025, un mesaj public în care a transmis condoleanțe după anunțul decesului lui Ion Iliescu. A fost prima intervenție oficială a lui Iohannis de la finalul celui de-al doilea mandat prezidențial, încheiat cu câteva luni în urmă.
„Primul Preşedinte ales al României post-decembriste, Ion Iliescu, s-a stins astăzi din viaţă. Mandatele sale de preşedinte au avut un impact semnificativ asupra României. Transmit condoleanţe soţiei şi celor apropiaţi! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!”, se arată în mesajul semnat de Klaus Iohannis.
Tonalitatea textului este sobră, conformă cu rigorile oficiale și cu decența cerută într-un moment de doliu național. Totuși, mesajul se remarcă prin neutralitate și lipsa unei evocări detaliate a rolului istoric al lui Iliescu. Spre deosebire de alți lideri care au vorbit despre contribuția fostului președinte în tranziția de la comunism la democrație, Klaus Iohannis a ales o formulare concisă și fără accente personale sau emoționale.
Potrivit unor surse neoficiale citate de presa centrală, fostul președinte Klaus Iohannis nu va fi prezent la catafalcul lui Ion Iliescu, depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Decizia ar fi fost luată din motive personale, dar și din considerente legate de poziționarea publică față de figura lui Iliescu, un lider controversat pentru o parte din societate.
Absența sa contrastează cu prezența altor foști șefi de stat care au ales să-i aducă un ultim omagiu fostului președinte. Emil Constantinescu și Traian Băsescu, ambii foști rivali politici ai lui Iliescu în diverse momente ale carierei lor, au trecut pe la catafalc și au participat la ceremonia de comemorare desfășurată în incinta Palatului Cotroceni.
Gestul lui Iohannis de a nu se deplasa la ceremonie a fost interpretat de unii ca o decizie de a păstra o distanță simbolică față de moștenirea politică a lui Ion Iliescu, fără a-i nega rolul istoric, dar nici fără a-l omagia în mod explicit.
Emil Constantinescu și Traian Băsescu au fost prezenți
Printre primele figuri politice care au venit să-i aducă un omagiu lui Ion Iliescu s-a numărat fostul președinte Emil Constantinescu. Considerat principalul contracandidat al lui Iliescu în alegerile din 1996 – pe care le-a câștigat – Constantinescu a avut o relație politică tensionată cu fostul lider FSN, dar a ales să fie prezent la ceremonie.
Ulterior, și fostul președinte Traian Băsescu a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a aprins o lumânare și a depus o jerbă de flori albe în spațiul special amenajat. Băsescu a salutat cu mâna la frunte, într-un gest solemn, încheind omagiul său cu un moment de reculegere.
Prezența acestor două figuri politice importante, ambele cunoscute pentru criticile aduse de-a lungul timpului regimului Iliescu, a fost percepută drept un semn de respect instituțional și personal într-un moment de bilanț istoric.
La ceremonia organizată în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni au fost prezenți și mai mulți membri ai actualului Guvern. Premierul Ilie Bolojan, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au venit să își prezinte omagiile în numele executivului.
În discursurile lor, oficialii au punctat importanța unui comportament sobru și a recunoașterii momentelor-cheie din istoria post-decembristă. Guvernul a sprijinit organizarea funeraliilor naționale și a decretat ziua de 7 august 2025 drept zi de doliu, conform protocolului aplicat în cazul decesului unui fost șef de stat.
Ion Iliescu: decesul care închide un capitol
Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte era internat de două luni într-o unitate medicală din Capitală, iar în ultimele trei zile se afla în comă profundă. Boala care l-a răpus a fost o formă avansată de cancer pulmonar, asociată cu afecțiuni cronice și complicații respiratorii.
Moartea lui Iliescu încheie simbolic o epocă politică pentru România. Fost lider comunist, apropiat de Nicolae Ceaușescu în primii ani de carieră, Iliescu a fost figura centrală a Revoluției din 1989 și liderul care a gestionat tranziția spre o democrație fragilă, marcată de controverse, dar și de stabilitate relativă.
Pentru unii, el este garantul echilibrului într-o perioadă tulbure. Pentru alții, autorul moral al unor abuzuri post-revoluționare, cum ar fi Mineriadele și perpetuarea structurilor vechi în statul român. Imaginea sa rămâne profund divizată în societate, iar reacțiile de după moartea sa reflectă această polarizare.
În cei zece ani de mandat, Klaus Iohannis a evitat în general referirile la Ion Iliescu. Deși cei doi au participat împreună la unele ceremonii oficiale în primii ani după 2014, nu au avut o relație apropiată. Klaus Iohannis a reprezentat o altă generație politică, venind la Cotroceni cu un discurs despre modernizare, transparență și reformă profundă.
În același timp, Iohannis a fost adesea criticat pentru lipsa unor poziționări ferme privind episoadele controversate ale trecutului recent. În cazul moștenirii politice lăsate de Iliescu, fostul lider liberal a preferat o atitudine rezervată, ceea ce a continuat și în momentul morții acestuia.
