Loredana Ionescu
Curtea Constituțională a României a decis miercuri că eliminarea automată a unei firme dintr-o procedură de achiziție publică, doar pentru faptul că este vizată de o anchetă penală, fără o condamnare definitivă, este neconstituțională. Hotărârea a fost luată în unanimitate și a fost comunicată oficial printr-un comunicat de presă al CCR.
Judecătorii constituționali au stabilit că o asemenea măsură încalcă prezumția de nevinovăție și drepturile fundamentale garantate de Constituție, întrucât tratează o simplă suspiciune ca pe o vinovăție dovedită.
Articol din Legea concesiunilor, declarat neconstituțional
Decizia CCR vizează articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. Textul de lege permitea excluderea automată a unui operator economic din procedura de atribuire a unui contract, exclusiv pe baza existenței unei investigații penale.
Curtea a constatat că această prevedere este neconstituțională deoarece sancționează firmele înainte ca instanțele de judecată să se pronunțe definitiv asupra vinovăției sau nevinovăției acestora.
Sancționare înainte de verdict
În motivare, CCR a arătat că legea pornea de la o prezumție de culpă, deși nu exista o hotărâre definitivă. Astfel, operatorii economici erau penalizați anticipat, fără ca faptele să fi fost dovedite în mod legal.
Judecătorii au subliniat și încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât firme aflate în situații similare puteau fi tratate diferit, fără criterii obiective și fără o evaluare individuală.
Autoritatea contractantă nu se poate substitui instanței
CCR a evidențiat că prevederea legală le permitea autorităților contractante să aprecieze, în mod anticipat, existența unei abateri profesionale grave, deși nu aveau competența de a face o astfel de evaluare.
În practică, instituțiile care organizau licitațiile ajungeau să se substituie instanțelor penale sau autorităților administrative competente. Mai mult, excluderea se făcea automat, fără a analiza gravitatea faptelor, circumstanțele concrete sau eventualele măsuri de remediere adoptate de firmă.
Din aceste motive, Curtea a considerat că măsura este disproporționată și lipsită de un fundament obiectiv.
O soluție legislativă deja respinsă în trecut
CCR a reamintit că prevederi similare au fost declarate neconstituționale încă din 2018, în cazul Legii achizițiilor publice. Atunci, judecătorii au stabilit că statul nu poate exclude firme din proceduri publice doar pentru că sunt anchetate penal, în lipsa unei condamnări definitive.
Curtea a arătat că aceleași argumente se aplică și în cazul concesiunilor, deoarece efectele juridice și economice asupra operatorilor sunt identice.
România, mai restrictivă decât legislația europeană
Judecătorii constituționali au mai constatat că soluția legislativă românească depășea cadrul stabilit de Directiva europeană 2014/23/UE. Conform normelor europene, excluderea obligatorie din procedurile publice este permisă doar în cazul unei condamnări definitive.
În celelalte situații, este necesară o evaluare clară, individuală și motivată, nu o excludere automată. Prin urmare, CCR a concluzionat că legislația națională introducea restricții mai dure decât cele permise de dreptul european, scrie Digi24.
Sursa foto: Arhivă
