Miruna Purcel
România a făcut un pas important în protejarea mediului și a ecosistemelor, printr-o decizie istorică luată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 29 aprilie 2025, instanța a confirmat suspendarea derogărilor care permiteau utilizarea pesticidelor din clasa neonicotinoidelor, aducând țara în concordanță cu legislația Uniunii Europene. Aceste substanțe chimice, interzise la nivelul UE încă din 2014, au fost utilizate în România cu acordul autorităților, însă această practică va deveni ilegală pe întreg teritoriul țării. Decizia reprezintă un moment definitoriu pentru lupta împotriva efectelor devastatoare ale pesticidelor asupra albinelor și mediului.
Impactul deciziei asupra ecosistemului și albinelor
Înalta Curte a confirmat că derogările acordate pentru utilizarea neonicotinoidelor în România, în special pentru semințele tratate cu imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, sunt acum suspendate. Aceste substanțe chimice, care au fost interzise de Uniunea Europeană în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost utilizate de unii fermieri din România, în ciuda avertismentelor apicultorilor și organizațiilor ecologiste. În principal, aceste substanțe sunt dăunătoare pentru albine și alți polenizatori, elemente esențiale în menținerea biodiversității și a unui mediu sănătos.
România, ca membru al Uniunii Europene, a fost obligată să se alinieze reglementărilor europene, iar decizia instanței face parte dintr-un efort mai larg de protejare a ecosistemului. Studiile științifice efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au arătat efectele dăunătoare pe termen lung ale neonicotinoidelor, inclusiv contaminarea solului și a apei, precum și daunele provocate biodiversității, în special asupra insectelor polenizatoare. Aceste substanțe au o durabilitate mare în sol, ceea ce înseamnă că efectele lor sunt resimțite pe termen lung, afectând nu doar dăunătorii vizați, dar și fauna benefică.
Demersurile ONG-urilor și susținerea lor în instanță
Decizia instanței vine ca urmare a acțiunilor constante ale organizațiilor de mediu, în special ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) și Eco Ruralis. Acestea au contestat în instanță autorizațiile temporare acordate de Ministerul Agriculturii, care permiteau folosirea pesticidelor neonicotinoide pentru culturi mari de porumb și floarea-soarelui. Organizațiile de protecție a mediului au demonstrat, prin dovezi științifice, că utilizarea acestor substanțe nu doar că pune în pericol sănătatea albinelor, dar are și un impact devastator asupra întregului ecosistem agricol.
„Această hotărâre nu este un triumf, ci o normalizare tardivă a unei situații care ar fi trebuit rezolvată cu mult timp în urmă”, a declarat Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS. Aceasta subliniază cât de important este ca legislația să protejeze nu doar interesele economice ale fermierilor, dar și sănătatea mediului, care este esențială pentru viitorul agriculturii, conform capital.ro.
Chiar și așa, Ministerul Agriculturii a avut o poziție diferită, argumentând că eliminarea derogărilor ar putea avea un impact negativ asupra fermierilor mari. Aceștia, în special cei care cultivă porumb și floarea-soarelui, ar putea întâmpina dificultăți majore în gestionarea dăunătorilor fără utilizarea acestor pesticide. De asemenea, unii fermieri, precum Teiu Păunescu, cunoscut agricultor și apicultor, contestă legătura directă între neonicotinoide și scăderea populației de albine. Păunescu sugerează că alte cauze, precum parazitul Varroa sau utilizarea incorectă a altor tratamente, sunt responsabile pentru declinul coloniilor.
România aliniată la normele europene și alternativele ecologice
După această decizie, România se află într-o situație în care este obligată să se conformeze integral normelor europene privind protecția mediului și a ecosistemelor. Organizațiile de mediu salută această decizie, considerând că aceasta va crea un precedent pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Acesta este un semnal clar că legislațiile naționale trebuie să protejeze nu doar interesele economice, dar și mediul, pentru a asigura o agricultură durabilă pe termen lung.
Reprezentanții Eco Ruralis au subliniat faptul că interzicerea utilizării neonicotinoidelor nu reprezintă un abandon al agriculturii performante, ci o necesitate de tranziție către practici mai ecologice. În multe state ale UE, există deja soluții alternative pentru protecția plantelor, soluții care sunt nu doar eficiente, dar și sigure pentru mediu. În România, există potențialul de a adapta și implementa aceste metode, dar pentru asta este necesară implicarea activă a statului în informarea fermierilor, sprijinirea cercetării și subvenționarea noilor tehnologii.
Astfel, România face un pas semnificativ spre o agricultură mai responsabilă, prin renunțarea la utilizarea pesticidelor neonicotinoide și alinierea la standardele europene, protejând astfel biodiversitatea și mediul pentru generațiile viitoare.
