Miruna Purcel
Într-o declarație surprinzătoare care a stârnit discuții pe plan internațional, Rusia a respins acuzațiile de amestec în alegerile prezidențiale din România, subliniind că nu are obiceiul de a interveni în procesele electorale ale altor țări. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a negat orice implicare a Rusiei în campania electorală din România, referindu-se la acestea drept acuzații nefondate. Totodată, Peskov a subliniat că, deși România a înregistrat un fenomen electoral neobișnuit, Rusia nu are niciun interes în influențarea rezultatului alegerilor din această țară.
Rusia respinge acuzațiile de amestec în alegeri: „Nu avem obiceiul să intervenim”
Declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, au venit în urma unor speculații și acuzații lansate în media internațională, potrivit cărora Rusia ar fi implicată în susținerea candidatului independent Călin Georgescu, un critic vehement al Uniunii Europene și NATO. Într-o conferință de presă, Peskov a răspuns direct acestor speculații, afirmând că „nu avem obiceiul de a interveni în alegerile din alte țări, în special din România, și nici nu intenționăm să facem acest lucru acum”. Aceasta reprezintă o respingere clară a acuzațiilor care au apărut în contextul unui climat politic tensionat în România, dar și pe fondul unor evenimente recente care au atras atenția asupra campaniei electorale a lui Georgescu.
Peskov a adăugat că acuzațiile de implicare a Rusiei în alegerile din România fac parte dintr-o tendință mai largă din Occident, conform căreia „dacă se întâmplă ceva, în primul rând Rusia trebuie să fie învinuită”. Acest tip de retorică, pe care Rusia o consideră nefondată, a fost folosit în diverse contexte în trecut, iar Moscova continuă să respingă orice asociere cu astfel de acuzații.
Campania neobișnuită a lui Călin Georgescu și suspiciunile de influență externă
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din România, a fost o figură centrală în această controversă. Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a reușit să câștige multă atenție în primul tur al alegerilor, fiind perceput ca un adversar al integrării României în Uniunea Europeană și NATO. Campania sa s-a desfășurat preponderent pe platforma TikTok, o aplicație de socializare chineză, unde candidatul și-a promovat mesajele printr-o serie de videoclipuri care l-au arătat în ipostaze de viață cotidiană, cum ar fi mersul la biserică, alergatul sau participarea la podcasturi.
Succesul său pe TikTok a fost rapid și neașteptat, iar acest lucru a stârnit îngrijorări în rândul autorităților române. Directorul adjunct al Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANCOM), Bogdan Lungu, a solicitat suspendarea aplicației TikTok în România, din cauza temerilor că campania lui Georgescu ar fi fost susținută de boți (automate de distribuire a mesajelor), ceea ce ar fi putut manipula opinia publică și ar fi favorizat o distribuire artificială a mesajelor sale.
Controversele legate de TikTok și acuzațiile de manipulare a votului
În timp ce Rusia respinge orice implicare în alegerile din România, campania lui Călin Georgescu a stârnit discuții asupra posibilelor forme de influențare externă, având în vedere succesul său neobișnuit pe rețelele de socializare. Cu o prezență puternică pe TikTok, platforma chineză care a fost subiectul mai multor controverse legate de securitatea națională în diverse state, Georgescu a reușit să atragă o audiență tânără și activă, ceea ce l-a făcut să iasă în evidență într-un peisaj politic dominat de platformele tradiționale de comunicare.
Criticii săi susțin că succesul său a fost amplificat de utilizarea unor tactici de manipulare online, inclusiv prin distribuirea de mesaje politice prin boți, care ar fi avut rolul de a răspândi rapid conținutul său electoral. De asemenea, autoritățile române au început să analizeze cu mai multă atenție platformele de socializare și modul în care acestea pot influența procesul electoral, iar în acest context, cererea de suspendare a TikTok-ului în România vine ca o reacție la temerile legate de manipularea alegerilor.
