Grigore Madalina
Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier a deschis o nouă discuție politică și juridică. După ce Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot, președintele Nicușor Dan a anunțat rapid o nouă propunere pentru formarea Guvernului.
Adrian Veștea a fost desemnat fără o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare. Din acest motiv, în spațiul public a apărut întrebarea dacă șeful statului era obligat să cheme din nou formațiunile politice la Cotroceni înainte de a face o nouă nominalizare.
Ce prevede Constituția despre desemnarea premierului
Discuția pleacă de la articolul 103 din Constituție, care stabilește procedura prin care președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Textul constituțional prevede că: „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
Eugen Tomac fusese prima variantă anunțată de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Această desemnare a venit după consultările purtate de președinte cu partidele parlamentare, în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură.
Duminică dimineață, însă, Eugen Tomac și-a depus mandatul. La scurt timp, Nicușor Dan a anunțat că îl desemnează pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern.
Augustin Zegrean: Consultările au avut deja loc
Fostul judecător CCR Augustin Zegrean consideră că nu poate fi vorba despre o încălcare a Constituției. În opinia sa, președintele s-a consultat deja cu partidele, iar aceste discuții au avut loc într-un cadru politic suficient de amplu.
Zegrean a arătat că partidele și-au exprimat pozițiile în perioada consultărilor de la Cotroceni. Din acest motiv, acesta nu vede obligatorie reluarea întregii proceduri doar pentru noua desemnare.
„Nu s-a consultat destul? De o lună se tot consultă cu partidele. Nu poate fi luată în considerare (ideea că președintele Nicușor Dan a încălcat Constituția – n.r.), în niciun caz, numai dacă suntem cârcotași”, a transmis Augustin Zegrean, potrivit Digi24.ro.
Potrivit acestei interpretări, desemnarea lui Adrian Veștea poate fi privită ca o continuare a procesului politic început după căderea Guvernului Bolojan. Astfel, consultările anterioare ar acoperi și noua decizie a președintelui.
Tudorel Toader: Ar fi trebuit un nou ciclu de consultări
O poziție diferită a fost exprimată de Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale. Acesta consideră că fiecare desemnare consumată deschide un nou ciclu procedural.
În opinia sa, dacă prima nominalizare nu mai produce efecte, pentru că premierul desemnat și-a depus mandatul sau ar fi fost respins, procedura trebuie reluată.
„Dacă prima desemnare s-a consumat, că și-a depus mandatul sau că a fost respins, urmează un nou ciclu în desemnarea candidatului la funcția de premier”, a subliniat Tudorel Toader, făcând trimitere la Articolul 103 din Constituție.
Această interpretare pune accent pe faptul că desemnarea unui premier nu este o simplă etapă informală. Ea este legată de o procedură constituțională, iar consultarea partidelor ar trebui repetată înaintea fiecărei noi nominalizări.
Poate fi atacată desemnarea lui Adrian Veștea
Atât Augustin Zegrean, cât și Tudorel Toader consideră că mișcarea președintelui ar putea fi contestată. Una dintre variante ar fi sesizarea Curții Constituționale, pentru clarificarea situației.
Tudorel Toader a atras însă atenția că o astfel de contestare ar putea prelungi perioada de instabilitate politică. România ar rămâne mai mult timp cu un guvern interimar, într-un moment în care este nevoie de un executiv cu atribuții complete.
„Dar ar însemna lungirea stării de incertitudine, de guvern interimar, iar noi declarăm că vrem să avem cât mai repede un Guvern cu competențe depline”, a menționat Tudorel Toader.
Astfel, chiar dacă există o posibilă dispută juridică, ea vine cu efecte politice concrete. O sesizare la CCR ar putea întârzia formarea noului cabinet și votul din Parlament.
Se poate ajunge la suspendarea președintelui?
O altă întrebare ridicată în urma desemnării lui Adrian Veștea este dacă această decizie ar putea fi folosită drept motiv pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui.
Augustin Zegrean consideră că un astfel de demers ar putea fi inițiat politic, chiar dacă nu vede o problemă constituțională reală în acest caz.
„Deși nu este nicio problemă, asta nu înseamnă că nu ar putea să înceapă să discute despre suspendarea președintelui, dar Curtea sigur nu va da un aviz favorabil într-o astfel de situație”, a subliniat Augustin Zegrean.
Tudorel Toader a explicat, la rândul său, că motive pentru deschiderea unei astfel de proceduri pot fi invocate, însă suspendarea președintelui presupune mai multe etape și nu este ușor de dus la capăt.
„Motive pentru declanșarea procedurii pot fi găsite, nenumărate. Poate fi un pretext. Problema este că revocarea președintelui presupune o procedură greoaie, cu proiect de lege, Curtea Constituțională, cu referendum, cu validare. Noi avem o Constituție destul de stabilă”, a fost și concluzia lui Tudorel Toader.
Disputa rămâne, astfel, una deschisă între interpretări diferite. Pe de o parte, există opinia că președintele s-a consultat deja suficient cu partidele. Pe de altă parte, există punctul de vedere potrivit căruia fiecare nouă desemnare ar trebui precedată de o nouă rundă formală de consultări.
