Georgescu Dragos
Ancheta DIICOT în care este vizat Călin Georgescu continuă cu o nouă măsură importantă. Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra locuinței din Mogoșoaia a fostului candidat la alegerile prezidențiale, potrivit informațiilor apărute joi, 24 septembrie 2026, pe surse judiciare.
Decizia vine la câteva zile după perchezițiile efectuate la această adresă și în alte locații din București și județul Ilfov, într-un dosar în care procurorii investighează presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
DIICOT a pus sechestru pe casa lui Călin Georgescu de la Mogoșoaia. Anunțul de ultimă oră făcut de procurori
Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore în data de 21 septembrie, iar procurorii au solicitat ulterior arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. Tribunalul București a respins în primă instanță solicitarea DIICOT și a dispus o măsură preventivă mai puțin severă. Hotărârea nu este definitivă.
Dosarul se află în faza de urmărire penală, astfel că acuzațiile formulate de procurori nu reprezintă o constatare definitivă a vinovăției. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție pe parcursul procedurilor judiciare.
Sechestru pe locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia
Procurorii DIICOT au decis instituirea unui sechestru asigurător asupra locuinței din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu, potrivit informațiilor apărute pe surse judiciare.
Măsura intervine după operațiunea desfășurată pe 21 septembrie, când anchetatorii au efectuat cinci percheziții domiciliare în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Una dintre adresele vizate a fost chiar locuința lui Călin Georgescu.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale fusese oprit în trafic în dimineața respectivă și dus la imobilul din Mogoșoaia pentru a asista la percheziție.
Operațiunea a durat mai multe ore.
Ulterior, Georgescu a fost transportat la sediul DIICOT pentru audieri.
Anchetatorii au dispus reținerea sa pentru 24 de ore, iar aceeași măsură a fost luată și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, un alt inculpat din dosar.
Instituirea sechestrului reprezintă o măsură asigurătorie.
În mod obișnuit, astfel de măsuri sunt folosite în cursul unei anchete pentru indisponibilizarea unor bunuri, inclusiv în vederea garantării eventualei recuperări a unui prejudiciu, în condițiile prevăzute de lege.
Sechestrul nu echivalează cu o confiscare definitivă a imobilului și nici cu o hotărâre privind vinovăția persoanei cercetate.
Soarta bunului depinde de evoluția dosarului și de eventualele hotărâri pronunțate de instanțe.
„Urmare a comunicatelor de presă nr. 1 și nr.3 din 21.09.2026, Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
La data de 24 septembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea măsurii asigurătorii i asupra unui imobil situat în comuna Mogoșoaia județul Ilfov, ce aparține inculpatului în vârstă de 64 de ani, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Activitățile judiciare sunt realizate împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se arată în comunicatul DIICOT.
De la ce a pornit ancheta DIICOT
Dosarul instrumentat de DIICOT privește presupuse fapte petrecute începând din anul 2021.
Potrivit procurorilor, trei persoane — doi cetățeni români și un cetățean italian — ar fi constituit în septembrie 2021 un grup infracțional organizat.
Anchetatorii susțin că gruparea ar fi acționat coordonat atât pe teritoriul României, cât și în Marea Britanie, scopul fiind obținerea unor foloase patrimoniale injuste.
DIICOT investighează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În centrul anchetei se află un prejudiciu despre care sursele din anchetă și relatările din presă indică faptul că ar depăși 1,1 milioane de euro.
Cazul are legătură cu o plângere formulată de omul de afaceri Răzvan Leu.
Potrivit informațiilor făcute publice până în acest moment, anchetatorii verifică modul în care acesta ar fi fost determinat să transfere sau să pună la dispoziție sume importante de bani.
Procurorii trebuie să stabilească rolul fiecărei persoane cercetate și traseul sumelor implicate.
Aceste elemente fac obiectul anchetei și vor trebui probate în cadrul procedurilor judiciare.
Ce susțin procurorii că s-ar fi întâmplat
Potrivit anchetatorilor, presupusa activitate ar fi început în toamna anului 2021.
DIICOT susține că persoanele vizate ar fi acționat coordonat, sub autoritatea unui lider.
Scopul presupus al grupului ar fi fost obținerea unor avantaje financiare prin inducerea în eroare a victimei.
Anchetatorii au efectuat verificări inclusiv în străinătate.
În spațiul public au apărut informații despre cooperarea judiciară cu mai multe state, în contextul încercării procurorilor de a reconstitui circuitul banilor.
Printre țările menționate în relatările despre anchetă se numără Marea Britanie, Italia, Elveția și Letonia.
Existența unor transferuri internaționale poate face o asemenea anchetă mult mai complexă.
Procurorii trebuie să urmărească traseul sumelor, titularii conturilor și destinația finală a banilor.
În același timp, fiecare probă obținută trebuie analizată în raport cu rolul atribuit fiecărei persoane.
Concluziile finale nu pot fi stabilite decât după administrarea întregului material probator și, dacă dosarul ajunge în instanță, după judecarea cauzei.
Ce au ridicat anchetatorii în timpul perchezițiilor
Percheziția desfășurată la locuința din Mogoșoaia a durat aproximativ nouă ore.
În timpul operațiunii, anchetatorii au ridicat mai multe categorii de obiecte și documente pe care urmează să le analizeze.
Printre acestea s-ar afla documente, telefoane, calculatoare și laptopuri.
La locuință ar fi fost găsită și o sumă de câteva mii de euro în numerar.
Anchetatorii ar fi descoperit, de asemenea, o legitimație intitulată „Diplomatic ID”, care urmează să fie analizată în cadrul investigațiilor.
În autoturismul lui Călin Georgescu ar fi fost găsit și un dispozitiv de bruiaj.
Simpla ridicare a unor obiecte în timpul unei percheziții nu stabilește însă automat că acestea au legătură cu presupusele infracțiuni cercetate.
Rolul lor probator trebuie stabilit de procurori prin expertize și verificări.
Dispozitivele electronice ridicate pot fi supuse perchezițiilor informatice, în condițiile prevăzute de lege.
Anchetatorii pot verifica date, documente și alte informații relevante pentru acuzațiile investigate.
Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore
După finalizarea percheziției din 21 septembrie, Călin Georgescu a fost transportat la sediul DIICOT.
Acesta nu a făcut declarații publice înaintea audierilor.
Potrivit informațiilor apărute după procedură, Georgescu și-a exercitat dreptul la tăcere în fața anchetatorilor.
Ulterior, procurorii au dispus reținerea sa pentru 24 de ore.
Și Ionel Rusen a fost reținut în cadrul aceluiași dosar.
După expirarea perioadei de reținere, DIICOT a solicitat Tribunalului București arestarea preventivă a celor doi pentru o perioadă de 30 de zile.
Instanța nu a admis solicitarea procurorilor în forma cerută.
Decizia Tribunalului București nu este însă definitivă, iar procedurile judiciare continuă.
DIICOT a contestat soluția, ceea ce înseamnă că asupra măsurii preventive urmează să se pronunțe instanța competentă.
Este importantă diferența dintre o măsură preventivă și stabilirea vinovăției.
Reținerea, controlul judiciar sau arestarea preventivă sunt măsuri procesuale și nu reprezintă condamnări.
Vinovăția poate fi stabilită definitiv numai de instanță, după parcurgerea procedurilor prevăzute de lege.
Ce înseamnă sechestrul pus pe casă
Instituirea sechestrului asupra unui imobil poate suna dramatic, însă din punct de vedere juridic trebuie făcută distincția între indisponibilizarea unui bun și confiscarea sa.
Sechestrul asigurător limitează posibilitatea de a dispune liber de bunul respectiv.
În funcție de situația juridică și de măsura concretă dispusă, proprietarul nu mai poate efectua anumite operațiuni care ar putea împiedica valorificarea ulterioară a bunului.
Scopul poate fi protejarea posibilității de recuperare a unui eventual prejudiciu sau garantarea altor măsuri patrimoniale care ar putea fi dispuse ulterior.
Asta nu înseamnă însă că locuința trece automat în proprietatea statului.
Pentru confiscarea definitivă sunt necesare condițiile prevăzute de lege și, după caz, o hotărâre judecătorească.
În cazul dosarului în care este cercetat Călin Georgescu, informația privind sechestrul asupra locuinței din Mogoșoaia apare în contextul unui prejudiciu estimat de anchetatori la peste un milion de euro.
Procurorii urmăresc să stabilească întregul circuit financiar și responsabilitatea fiecărei persoane cercetate.
Dosarul se extinde dincolo de România
Unul dintre elementele care complică ancheta este dimensiunea internațională.
DIICOT susține că activitatea grupului cercetat nu s-ar fi desfășurat exclusiv în România.
În investigație apar conexiuni externe, iar procurorii au apelat la mecanisme de cooperare judiciară internațională.
Aceste proceduri permit autorităților române să solicite informații de la instituții din alte state.
Pot fi cerute date bancare, informații despre tranzacții, documente sau alte elemente relevante pentru anchetă, cu respectarea legislației aplicabile.
În cazul unor transferuri financiare internaționale, reconstituirea traseului banilor poate dura.
Sumele pot trece prin mai multe conturi și jurisdicții, iar fiecare etapă trebuie documentată.
Tocmai de aceea, anchetele financiare complexe se pot întinde pe perioade îndelungate.
Procurorii încearcă să stabilească dacă sumele reclamate de persoana vătămată au ajuns la cei cercetați, în ce condiții au fost transferate și ce destinație au avut ulterior.
DIICOT continuă cercetările
Instituirea sechestrului asupra locuinței din Mogoșoaia reprezintă cea mai recentă evoluție importantă din dosar.
Ancheta a intrat într-o etapă în care procurorii analizează atât probele ridicate în urma perchezițiilor, cât și informațiile financiare obținute în cadrul investigației.
Telefoanele, calculatoarele și documentele ridicate pot furniza date suplimentare.
În paralel, anchetatorii trebuie să clarifice traseul banilor și relațiile dintre persoanele cercetate.
Dosarul poate evolua în mai multe direcții.
Procurorii pot administra noi probe, pot audia alte persoane sau pot solicita expertize.
În ceea ce privește măsurile preventive, acestea sunt analizate separat de instanțe.
De asemenea, măsurile asigurătorii, precum sechestrul, au propriul regim procedural și pot fi contestate în condițiile legii.
Cazul nu are încă un verdict
În acest moment, Călin Georgescu este cercetat într-un dosar penal, iar ancheta DIICOT este în desfășurare.
Procurorii formulează acuzații și strâng probe, dar această etapă nu trebuie confundată cu o condamnare.
Instanțele sunt cele care vor analiza probele dacă dosarul va fi trimis în judecată.
Persoanele cercetate au dreptul să își formuleze apărarea, să conteste probe și măsuri și să beneficieze de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege.
DIICOT a subliniat, în comunicările oficiale referitoare la dosar, că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În paralel, procurorii continuă investigația privind presupusul prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Sechestrul instituit asupra locuinței din Mogoșoaia trebuie privit în acest context: este o măsură asigurătorie luată în timpul urmăririi penale și nu o decizie definitivă asupra proprietății sau asupra vinovăției lui Călin Georgescu.
Următoarele etape ale anchetei vor arăta ce probe vor fi considerate relevante, dacă procurorii vor dispune trimiterea în judecată și care va fi soluția definitivă a instanțelor.
