Cristina Cohuț
O diplomată română, aflată într-o misiune oficială a Uniunii Europene, a fost agresată la sfârșitul lunii mai în orașul Vladivostok, în extremul est al Rusiei. Informația, apărută inițial în presa internațională, a fost confirmată oficial atât de Comisia Europeană, cât și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București. Incidentul este tratat cu maximă seriozitate, fiind catalogat de surse europene drept o escaladare periculoasă în contextul deja tensionat al relațiilor diplomatice dintre Rusia și Occident.
Ce s-a întâmplat în Vladivostok
Potrivit publicației germane Spiegel, incidentul a avut loc în dimineața zilei de 26 mai, în jurul orei 7:00, ora locală. Diplomata română, care făcea parte dintr-o misiune oficială a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), se afla la Vladivostok pentru o serie de întâlniri diplomatice. Întrucât nu putea dormi, aceasta a decis să iasă la o scurtă plimbare în apropierea hotelului în care era cazată.
În acel moment, potrivit surselor diplomatice citate de Spiegel, o mașină a oprit lângă ea, iar din vehicul au coborât doi bărbați. Aceștia au început să o amenințe, după care au agresat-o fizic. Identitatea exactă a agresorilor nu a fost stabilită până în acest moment, însă mai multe surse diplomatice europene susțin că este „foarte probabil” ca aceștia să fi fost funcționari ai serviciilor secrete ruse, cel mai probabil ai FSB.
Primele reacții ale oficialilor europeni
Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat incidentul pentru Spiegel și a transmis că Uniunea Europeană consideră orice formă de violență împotriva diplomaților drept „inacceptabilă”. Reprezentanții Comisiei au subliniat că au fost luate măsuri imediate pentru evacuarea în siguranță a diplomatei române din Rusia.
Ulterior, un comunicat al Comisiei Europene precizează că „a fost convocat reprezentantul Federației Ruse în Belgia pentru a oferi explicații”. Oficialii europeni au afirmat că vor continua să monitorizeze situația și să revizuiască măsurile de protecție oferite personalului diplomatic al UE care activează pe teritoriul rus.
„Securitatea personalului nostru este o prioritate. Vom evalua în continuare toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța diplomaților noștri în Rusia”, se mai arată în poziția oficială a Comisiei.
Reacția MAE de la București
Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat, la rândul său, incidentul. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a declarat pentru Digi24 că diplomata română a beneficiat de asistență consulară imediată, prin intermediul misiunii diplomatice de la Moscova.
„Cetățeanul român a primit asistență de la misiunea consulară de la Moscova. Am început cu Serviciul European de Acțiune Externă o investigație. Cam asta putem spune la acest moment, fiind vorba de o anchetă în curs. Primii care se ocupă de investigație sunt chiar angajatorii ei (SEAE), dar noi ne-am alăturat acestui demers și vedem ce măsuri se vor lua”, a declarat Andrei Țărnea, potrivit Digi24.
MAE nu a oferit, deocamdată, informații suplimentare despre starea de sănătate a victimei sau despre eventualele implicații diplomatice în relația bilaterală dintre România și Federația Rusă.
Ce spun sursele diplomatice europene
Potrivit unor surse din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, diplomata română nu se afla singură în Vladivostok. Ea făcea parte dintr-o echipă diplomatică mai largă, din care făcea parte și un coleg francez care conduce departamentul politic al delegației UE în Rusia. Vizita în extremul est rus includea întrevederi cu oficiali locali și reprezentanți ai unor consulate europene.
După agresiune, întreaga echipă a fost retrasă din Vladivostok, iar incidentul a fost raportat imediat la Bruxelles. Diplomații europeni susțin că supravegherea și hărțuirea personalului UE în Rusia nu sunt evenimente izolate, ci se înscriu într-o tendință mai largă de intimidare.
„Diplomații occidentali sunt în mod repetat supravegheați, filmați și urmăriți în timpul călătoriilor în Rusia. Acesta a fost și cazul în Vladivostok”, se arată într-un raport intern al SEAE, citat de Spiegel.
Convenția de la Viena și respectarea normelor internaționale
Incidentul ridică semne de întrebare serioase privind respectarea convențiilor internaționale în Rusia. Potrivit Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, membrii misiunilor diplomatice trebuie să beneficieze de protecție specială din partea statului gazdă. Această protecție include nu doar imunitatea în fața autorităților locale, ci și asigurarea securității personale.
Agresiunea asupra unei persoane aflate în misiune diplomatică, mai ales în contextul în care aceasta reprezenta Uniunea Europeană, este considerată o încălcare gravă a acestei convenții. De altfel, numeroși oficiali și analiști politici occidentali cataloghează acest gest drept o provocare deliberată, menită să transmită un semnal de forță din partea regimului de la Moscova.
Investigația privind acest incident este condusă în principal de Serviciul European de Acțiune Externă, cu sprijinul MAE din România. Până în acest moment, autoritățile române nu au făcut publice informații despre identitatea victimei sau despre posibilele leziuni suferite în urma agresiunii. Nici Comisia Europeană nu a oferit date suplimentare despre starea de sănătate a diplomatei.
Ancheta are ca scop identificarea autorilor, stabilirea circumstanțelor exacte ale agresiunii și evaluarea riscurilor de securitate pentru ceilalți diplomați europeni care activează în Federația Rusă. De asemenea, în funcție de concluziile investigației, Uniunea Europeană ar putea adopta măsuri diplomatice suplimentare, inclusiv expulzarea unor diplomați ruși sau reducerea activităților diplomatice în Rusia.
Contextul politic tensionat
Incidentul vine pe fondul unei relații tot mai tensionate între Uniunea Europeană și Rusia. Războiul din Ucraina, sancțiunile economice, expulzările reciproce de diplomați și retorica agresivă din partea autorităților ruse au creat un climat dificil pentru personalul diplomatic occidental în Federația Rusă.
În acest context, incidentul de la Vladivostok este interpretat ca o posibilă escaladare a tensiunilor. Mai multe state membre ale UE au cerut deja Comisiei Europene să analizeze oportunitatea restrângerii activității diplomatice europene în Rusia sau măcar reducerea călătoriilor oficiale în regiunile mai izolate ale țării.
În mod tradițional, asemenea incidente atrag proteste oficiale, cereri de compensații și chiar sancțiuni diplomatice. Rămâne de văzut care va fi răspunsul Moscovei la solicitările formulate de Bruxelles și București. Până acum, Federația Rusă nu a emis un comunicat oficial referitor la această agresiune.
