Loredana Ionescu
Doina Jela, o personalitate de neînlocuit în peisajul literar și jurnalistic românesc, a plecat dintre noi la vârsta de 74 de ani, lăsând în urma sa o moștenire de neprețuit în domeniul memorialisticii și al studiilor despre represiunea regimului comunist. În ultimele decenii, numele ei s-a asociat cu dorința de a aduce în prim-plan adevărul despre abuzurile regimului totalitar care a marcat România, iar moartea sa reprezintă o pierdere imensă pentru întreaga țară.
A murit o mare artistă a României
Jurnalistă, prozatoare și traducătoare, Doina Jela a fost o voce deosebită în demersurile de a descoperi și relata poveștile celor care au suferit în timpul regimului comunist. Contribuțiile sale au avut un impact semnificativ asupra înțelegerii mecanismelor de represiune care au marcat acea perioadă tulbure din istoria României. În calitate de autoare, ea a adus în atenția publicului victimele regimului și a documentat cu minuțiozitate atrocitățile comise de autoritățile comuniste.
Una dintre lucrările care i-a adus recunoaștere internațională a fost „Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist” (1995), un volum premiat cu premiul de onoare al Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români din Washington. Cartea a fost apreciată pentru abordarea sa profundă și detaliată asupra sistemului de justiție al regimului comunist și a modului în care acesta opresa cetățenii.
O altă lucrare esențială a fost „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar”, care a fost ecranizată în filmul „După-amiaza unui torționar” de Lucian Pintilie. Aceasta a oferit o perspectivă rară asupra mecanismelor represive ale regimului și a fost un punct de referință în documentarea realităților dure ale acelei perioade.
Pe lângă scrierile sale importante, Doina Jela a semnat numeroase eseuri, interviuri și cronici pentru publicații de renume, precum „România literară”, „Familia”, „Contemporanul” sau „Amfiteatru”. De asemenea, ea a coordonat colecția „Procesul comunismului” la Editura Humanitas, un proiect editorial de excepție care a adus în prim-plan lucrări fundamentale despre perioada dictaturii. Printre titlurile publicate sub coordonarea sa se numără „Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste” și „O sută de zile cu Monica Lovinescu”, lucrări ce au lăsat o amprentă adâncă asupra înțelegerii epocii comuniste.
În plus, Doina Jela a tradus lucrări din limba franceză și a contribuit la volume colective despre istoria recentă a României, având un rol important în păstrarea memoriei victimelor comunismului și a traumelor lăsate de regimul totalitar. Munca ei a fost întotdeauna animată de dorința de a face dreptate celor care au avut de suferit, iar scrierile sale sunt o sursă valoroasă pentru cercetătorii din domeniul istoriei și al literaturii.
O eroină a vremurilor sale
Mulți dintre cei care au avut privilegiul de a o cunoaște sau de a lucra cu ea o descriu pe Doina Jela ca fiind o eroină a vremurilor sale. Cu o claritate morală rară și o franchețe des întâlnită, ea a fost o prezență constantă în lupta pentru adevăr și dreptate. A fost un om care a inspirat curaj și a provocat clarificări morale esențiale, fiind adesea văzută ca un far de integritate în fața injustiției.
Moartea sa a lăsat un gol imens în rândul celor care i-au admirat opera și activitatea. Jurnalista Alina Ioana Vasiliu, prietenă apropiată a Doinei Jela, a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, remarcând impactul profund pe care aceasta l-a avut în societate:
„S-a dus Doina Jela. Chiar dacă nu ne vedeam prea des, o să-mi lipsească de pe acest pământ, unde era nevoie de ea.
O eroină în felul ei, un om de o claritate morală rară și de o franchețe deseori deranjantă sau, mai degrabă, declanșatoare de necesare clarificări morale și valorice”, a scris jurnalista Alina Ioana Vasiliu pe pagina sa de Facebook.
Opera Doinei Jela rămâne un far de înțelepciune și un exemplu de curaj pentru întreaga societate românească. Prin cuvintele sale, ea a contribuit la educarea și sensibilizarea unui public larg față de abuzurile regimului comunist, iar moștenirea sa va trăi în continuare în paginile cărților și în memoria colectivă.
Deși Doina Jela nu mai este printre noi, cuvintele și faptele sale continuă să inspire și să îndrume noi generații de scriitori, jurnaliști și cercetători în căutarea adevărului istoric. Ea va rămâne o figură emblematică a culturii românești și un simbol al rezistenței și al dreptei conștiințe într-o perioadă de opresiune și tăcere.
Sursa foto: Arhivă
