Nicu Covaci, fondatorul legendarei trupe Phoenix, a murit la vârsta de 77 de ani, lăsând în urmă o moștenire culturală de necontestat. Chitaristul vocal de hard rock a dus o luptă îndelungată cu problemele de sănătate, sfârșind din cauza unei tumori cerebrale.
Anunțul morții sale a fost făcut pe pagina sa de Facebook printr-un mesaj emoționant care sublinia caracterul nemuritor al artistului. Phoenix, sub conducerea lui Covaci, a fost mai mult decât o formație; a fost un simbol al rezistenței, al libertății și al creativității neîngrădite.
Cariera și impactul lui Nicu Covaci
Nicu Covaci s-a născut pe 19 aprilie 1947 în Timișoara, într-o familie cu o istorie complexă. Mama sa era croitoreasă din Basarabia, iar tatăl său, un bănățean, a fost deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De mic, Covaci a arătat o înclinație deosebită pentru muzică și arte, luând lecții de pian, acordeon și chitară. Pe lângă muzică, a fost pasionat de sporturi precum atletismul, canotajul, boxul și înotul.
În 1962, a fondat trupa Phoenix, una dintre cele mai influente formații de muzică rock din România. Trupa a debutat cu un nou gen muzical, inspirat de formații britanice precum The Beatles și The Rolling Stones. Prima compoziție, „Știu că mă iubești și tu”, a fost lansată în 1964.
Phoenix – evoluția și succesul
De-a lungul anilor, Phoenix a experimentat cu diverse stiluri muzicale. Perioada 1970-1971 a fost marcată de influențe blues, cunoscută și sub numele de „Țiganiada”. Trupa a fost interzisă pe plan local de regimul comunist timp de un an, dar acest lucru nu a împiedicat-o să organizeze concerte de binefacere pentru victimele inundațiilor din 1970.
Anii 1971-1977 au fost definiți de perioada etno-rock, care a consolidat și mai mult statutul de pionierat al trupei în peisajul muzical românesc. În 1976, Nicu Covaci a părăsit România și s-a stabilit în Țările de Jos, ulterior mutându-se în Germania și Spania. Trupa a continuat să compună și să lanseze piese de rezistență, cum ar fi „Winter”, „Music and Muzak”, „Rock and Roll Bird”, „Wedding”, și „Gipsy Story”.
Exilul și întoarcerea
În timpul exilului, Covaci a continuat să dezvolte proiecte muzicale, inclusiv opera rock „Empire of Vampires” lansată în 1980. În 1981, a format Transsylvania Phoenix, care a reunit membrii originali ai trupei și noi colaboratori. Revenirea trupei Phoenix în România, după căderea regimului comunist, a fost un moment de mare importanță culturală. În 1990, trupa a susținut un concert de relansare la București, iar în 2005, a lansat albumul „Baba Novak”, urmat de „Vino, Țepeș!” în 2014.
Nicu Covaci era cunoscut nu doar pentru muzica sa, ci și pentru stilul său vestimentar unic. Într-un interviu pentru Gândul.ro, el a dezvăluit că vesta sa de piele, încărcată cu insigne metalice, era o parte esențială a identității sale. „Pe mine mă ridică în slăvi, nu mă apasă”, a spus Covaci, subliniind importanța acestei piese vestimentare care i-a definit imaginea timp de șase decenii.
Moștenirea lăsată generațiilor ce vor veni
Moartea lui Nicu Covaci este o pierdere uriașă pentru muzica românească și pentru fanii săi de pretutindeni. Cu toate acestea, moștenirea sa muzicală și culturală va continua să inspire generații viitoare. Formația Phoenix a fost nu doar un pionier al rock-ului românesc, ci și un simbol al rezistenței culturale și artistice împotriva opresiunii. Medicul Sandescu Dorel, managerul Spitalului Județean din Timișoara, a subliniat acest aspect în mesajul său de pe Facebook.
„Acum, când în Parcul Rozelor din Timișoara se desfășoară Opera-rock ,,Meșterul Manole”, purtat de această muzică sublimă, s-a înălțat spre cer sufletul celui care a fost și va rămâne NICU COVACI. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească.”
În martie 2023, Covaci a fost operat pe creier la Spitalul Județean Timișoara după ce a simțit amorțeli ale feței. Un RMN a dezvăluit prezența unei tumori cerebrale, iar artistul a urmat ședințe de radioterapie. Deși operația a fost inițial un succes, starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid în ultimele zile. Pe parcursul carierei sale, Nicu Covaci a fost nu doar un muzician talentat, ci și un artist complet, implicat în pictură și grafică. El a publicat prima carte hibridă de tip smart-book din domeniul artelor plastice, cu 12 coduri QR și fotografii. A demonstrat astfel tuturor o inovație continuă și o dorință de a împinge limitele creativității.