Miruna Purcel
Cultura română este din nou în doliu. Pe 26 iunie 2025, s-a stins din viață Virgil Tănase, un nume esențial în literatura și teatrul românesc contemporan. La doar câteva săptămâni înainte de a împlini 80 de ani, autorul, regizorul și publicistul a plecat dintre noi, lăsând în urmă o moștenire artistică vastă și profundă. Uniunea Scriitorilor din România a anunțat decesul printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, subliniind că dispariția lui reprezintă o pierdere ireparabilă pentru literatura și arta teatrală românească. Virgil Tănase nu a fost doar un scriitor prolific, ci și un intelectual cu viziune, un creator complex, care a traversat epoci istorice dificile fără să-și trădeze vreodată vocația artistică. Cu o carieră începută în România și consolidată în Franța, Tănase a reușit să fie o punte culturală între două lumi și două limbi, între România natală și spațiul occidental care l-a adoptat.
Reacții emoționante după dispariția scriitorului
Vestea morții lui Virgil Tănase a generat un val de reacții în rândul scriitorilor, oamenilor de cultură și al publicului care i-a citit opera. Uniunea Scriitorilor din România a transmis un mesaj sobru și dureros: „Prin dispariţia lui Virgil Tănase, literatura română şi arta teatrală suferă o ireparabilă pierdere”.
Scriitorul Eugen Tudoran, apropiat al lui Tănase, a exprimat într-un mesaj public toată tristețea provocată de vestea dispariției: „O veste cumplită. În drum spre aeroport, aflu despre moartea lui Virgil Tănase. Deşi ştiam că e bolnav de multă vreme, vestea mă pune la zid. Îmi va lua ceva timp pentru a pune pe hârtie gândurile despre un excelent scriitor şi om de teatru”.
Fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, a ținut de asemenea să-i aducă un omagiu, subliniind parcursul său literar internațional și calitățile umane deosebite: „Scria într-o franceză impecabilă și îşi susţinuse doctoratul cu Roland Barthes. În convorbirile noastre de la Paris, am descoperit un intelectual fertil interiorizat, care îşi urmează discret vocaţia, dincolo de furia istoriei”.
Un parcurs academic și artistic impresionant
Virgil Tănase s-a format intelectual în România, studiind filologia la Universitatea din București între anii 1963–1968 și regia de teatru la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” între 1970–1974. A fost unul dintre membrii importanți ai mișcării onirice, o direcție literară de avangardă inițiată în anii ’60, care a fost ulterior suprimată de autoritățile comuniste.
Opera sa literară a fost profund influențată de exilul în Franța. După ce primul său roman, „Portrait d’homme à la faux dans un paysage marin”, a fost interzis în România, Tănase a fost nevoit să plece din țară și s-a stabilit în Franța în 1978. A continuat să scrie și să publice, rămânând cetățean român chiar și după ce a dobândit cetățenia franceză.
Pe lângă romanele publicate la edituri prestigioase din Franța, precum Flammarion, Tănase a scris și biografii remarcabile dedicate unor figuri culturale importante precum Cehov, Camus sau Dostoievski. Multe dintre lucrările sale au fost apreciate nu doar pentru profunzimea tematică, ci și pentru stilul rafinat și original.
O moștenire literară și morală de necontestat
Virgil Tănase rămâne în conștiința publicului ca unul dintre intelectualii lucizi, capabili să navigheze cu demnitate prin vremuri tulburi. Nu s-a sustras niciodată confruntării cu regimul, nici nu a făcut compromisuri în numele carierei. Prin tot ceea ce a scris și regizat, Tănase a oferit o perspectivă distinctă asupra condiției umane, asupra libertății și asupra exilului interior.
În ciuda exilului fizic, autorul nu s-a rupt niciodată de România, dovadă fiind preocuparea constantă pentru cultura română și dialogul permanent cu cititorii din țară. Biografiile sale au fost dăruite prietenilor cu generozitate, iar teatrul său a fost pus în scenă cu succes în ambele țări.
