Georgescu Dragos
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a anunțat producerea a două noi cutremure în zona seismică Vrancea, unul în noaptea de 25 decembrie 2025 și celălalt cu puțin timp înainte, în seara de 24 decembrie 2025. Deși ambele seisme au avut magnitudini reduse și nu au provocat pagube, ele reamintesc faptul că România se află într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa de Est, iar monitorizarea continuă a activității tectonice rămâne esențială.
Două cutremure în România chiar în ziua de Crăciun. Unde s-a resimțit seismul
Primul dintre seismele anunțate de INFP s-a produs în noaptea de 25 decembrie 2025, la ora 00:32:44 (ora locală a României), în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai cunoscute și monitorizate regiuni din punct de vedere tectonic. Potrivit specialiștilor, cutremurul a avut o magnitudine de 2,3 ml și s-a produs la o adâncime de 102,4 kilometri.
Adâncimea mare la care s-a produs seismul explică și de ce acesta nu a fost resimțit de majoritatea populației. De regulă, cutremurele vrâncene care depășesc magnitudinea 4 – 4,5 sunt cele care pot fi percepute de locuitori, iar cele de peste 5 pot produce efecte mai vizibile, în funcție de zona în care sunt resimțite.
Seismul din 25 decembrie s-a produs în apropierea următoarelor orașe:
44 km vest de Focșani
59 km nord de Buzău
68 km est de Sfântu Gheorghe
78 km est de Brașov
92 km nord-est de Ploiești
INFP a transmis oficial că „în ziua de 25 decembrie 2025, la ora 00:32:44 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, VRANCEA un cutremur cu magnitudinea ml 2.3, la adâncimea de 102.4 km. Seismul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 44 km V de Focșani, 59 km N de Buzău, 68 km E de Sfântu Gheorghe, 78 km E de Brașov, 92 km NE de Ploiești.”
Aceste informații sunt furnizate în timp real prin rețeaua de monitorizare seismică a Institutului, care dispune de stații amplasate în puncte cheie din întreaga țară.
Al doilea cutremur a avut loc în seara de Ajun
Cel de-al doilea seism s-a produs cu numai câteva zeci de minute înainte, în seara de 24 decembrie 2025, la ora 23:49:24 (ora locală a României). Și acesta a fost înregistrat tot în zona seismică Vrancea, însă la o adâncime de 83,9 kilometri și a avut o magnitudine de 2,2 ml.
Mișcarea tectonică a fost localizată în apropierea următoarelor orașe:
44 km vest de Focșani
65 km est de Sfântu Gheorghe
73 km nord de Buzău
80 km est de Brașov
89 km sud de Bacău
94 km sud-vest de Bârlad
Institutul Național pentru Fizica Pământului a transmis că „în ziua de 24 decembrie 2025, la ora 23:49:24 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 83.9 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 44 km V de Focșani, 65 km E de Sfântu Gheorghe, 73 km N de Buzău, 80 km E de Brașov, 89 km S de Bacău, 94 km SV de Bârlad.”
De ce apar frecvent cutremure în zona Vrancea
Zona Vrancea este considerată cel mai activ epicentru seismic din România, aici producându-se aproape toate cutremurele de adâncime intermediară din țara noastră. Mișcările tectonice sunt generate de o structură geologică complexă, aflată la adâncimi cuprinse între aproximativ 60 și 200 de kilometri.
Cutremurele vrâncene se resimt adesea pe arii extinse, deoarece energia lor se propagă eficient prin structurile geologice din subsol. Chiar și așa, multe dintre aceste seisme au magnitudini mici, fiind detectate doar de aparatura de specialitate.
Specialiștii subliniază că activitatea seismică moderată și frecventă este normală pentru această regiune. De fapt, monitorizarea permanentă permite observarea tendințelor și evaluarea riscului seismic, astfel încât autoritățile și populația să fie mai bine pregătite.
Ce înseamnă, de fapt, magnitudinea ml
Atât pentru cutremurul de 2,3 ml, cât și pentru cel de 2,2 ml, INFP a folosit notația „ml”, ceea ce înseamnă magnitudine locală, cunoscută și sub numele de magnitudinea Richter**. Este un indicator al energiei eliberate de seism în punctul său de origine.
Cutremurele sub magnitudinea 3 sunt considerate foarte slabe, iar de cele mai multe ori nu sunt resimțite de oameni, mai ales dacă se produc la adâncimi mari. În schimb, cele care depășesc magnitudinea 4 pot fi simțite ușor, iar cele de peste 5 sau 6 pot provoca pagube, în funcție de mai mulți factori — adâncime, zonă, structuri afectate etc.
În cazul celor două seisme din 24 și 25 decembrie, magnitudinile mici și adâncimile relativ mari au făcut ca acestea să nu producă îngrijorare sau efecte asupra populației.
Cum sunt monitorizate cutremurele în România
INFP deține o rețea națională de stații seismice moderne, iar datele sunt analizate în timp real de specialiști. Informațiile sunt apoi publicate pe site-ul oficial și comunicate publicului larg.
Această monitorizare permanentă permite:
identificarea rapidă a seismelor
estimarea magnitudinii și a adâncimii
localizarea epicentrului
analizarea tendințelor seismice în timp
De asemenea, România participă la rețele internaționale de monitorizare seismică, iar schimbul de date contribuie la o mai bună înțelegere a fenomenelor tectonice.
Cât de des se produc cutremure în România
România înregistrează zeci sau chiar sute de cutremure anual, cele mai multe fiind de mică magnitudine. Majoritatea se produc în Vrancea, dar activitate seismică există și în alte zone precum Banat, Maramureș, Oltenia sau regiunea Dobrogea-Marea Neagră.
Cele mai cunoscute cutremure majore rămân însă cele vrâncene, precum seismul din 4 martie 1977, care a avut magnitudinea de 7,2 și a provocat pierderi considerabile de vieți omenești și distrugeri materiale. Tocmai de aceea, atenția publicului rămâne ridicată ori de câte ori sunt anunțate noi mișcări tectonice.
