După potopul din octombrie, vine gerul: La Niña pregătește o iarnă cu episoade extreme

Un nou episod La Niña s-a instalat în Pacificul tropical, cu persistență estimată până în iarna 2025–2026. Deși intensitatea sa este apreciată drept una redusă spre moderată, semnalul teleconexiunilor atmosferice a început deja să se vadă în circuitele de mare scară ale vremii din emisfera nordică. În limbaj simplu: poziția și forța curentului jet, distribuția maselor de aer rece și umed, precum și frecvența furtunilor tind să se „rearanjeze”, ceea ce poate înclina balanța către episoade reci în nordul Europei și către ferestre de ninsori mai consistente în anumite intervale, mai ales dacă vortexul polar slăbește temporar.

Citește și

Drama din viața eroului naționalei din meciul cu Austria. Prin ce momente cumplite a trecut...

Pe fondul unui octombrie 2025 excepțional de ploios în sudul și sud-estul României, scenariul sezonier arată astfel: după o scurtă perioadă cu valori termice apropiate de normal sau ușor peste, sezonul rece ar putea aduce intrări de aer arctic mai hotărâte, cu potențial de ninsori și episoade de ger în a doua parte a iernii, în funcție de cum va evolua vortexul stratosferic și de apariția unui posibil episod de încălzire stratosferică bruscă (SSW).

După potopul din octombrie, vine gerul

La Niña este faza „rece” a oscilației ENSO (El Niño – Southern Oscillation). Ea se definește prin răcirea anormală a apelor de suprafață din centrul și estul Pacificului ecuatorial. Această răcire reconfigurează convectia tropicală, care, la rândul ei, modifică traseul curenților jet și modelele de presiune în troposfera medie și superioară. Consecințele nu sunt uniforme peste tot, dar statistic vorbind:

• curentul jet poate coborî mai la sud peste America de Nord, trăgând cu sine aer rece pe latura sa nordică;

• nordul Europei vede mai des anomalii negative de temperatură iarna;

• Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se află într-o zonă de tranziție, unde poziția jetului și starea vortexului polar decid dacă frigul și ninsorile „prind” contur pe perioade mai lungi sau doar trec fugitive.

Pentru iarna 2025/2026, literatura de specialitate și analogiile cu alte ierni La Niña sugerează:

• curent jet mai ondulat în Atlanticul de Nord, cu episoade când se împinge spre sud, favorizând transport de aer rece spre Europa;

• probabilitate crescută (de ordinul 60–75%) ca în sezon să apară un eveniment SSW – o bulversare stratosferică ce poate slăbi temporar vortexul polar, deschizând „poarta” aerului arctic către latitudini temperate;

• fereastră de ninsoare extinsă în Europa Centrală și de Est, dacă se suprapun: advecții reci + intrări de umezeală pe ciclonii mediteraneeni.

La Niña pregătește o iarnă cu episoade extreme

Vortexul polar (VP) este, pe scurt, un ciclon stratosferic uriaș, centrat în jurul Polului Nord. Când VP este puternic(viteză mare a vânturilor stratosferice), aerul rece tinde să rămână „încuiat” în zonele arctice. Când VP se slăbește – uneori brusc, printr-o încălzire stratosferică – devine mai deformabil; limbile de aer foarte rece pot aluneca spre latitudini mai joase. Europa de Est se află frecvent pe traiectoria acestor descinderi, în special în prezența unei blocări de tip scandinav (anticiclon robust la nord) care forțează aerul rece să „curgă” pe flancul estic către Balcani și România.

În ierni de tip La Niña, probabilitatea unui SSW crește, iar efectele se simt tipic la 1–3 săptămâni după eveniment: pattern-uri cu NAO negativ, circulație mai meridională și intruziuni de aer rece. Pentru România, aceste ferestre pot însemna:

• episoade de ninsoare inclusiv la câmpie, dacă în același timp un ciclon mediteranean furnizează umezeală;

• intervale de ger (mai ales noaptea), în spatele fronturilor reci, mai pronunțate în Transilvania, Moldova și depresiunile intramontane.

Semnalele de modelare sezonieră lasă deschisă posibilitatea ca, din primăvara 2026, Pacificul să vireze spre El Niño. O asemenea tranziție rapidă (La Niña → El Niño) poate reașeza „cărțile” pentru a doua parte a anului viitor: jet subtropical mai activ pe sudul SUA, tipare de umezeală redistribuite, potențiale influențe asupra regimurilor de precipitații în bazinul mediteranean. Pentru România, primăvara 2026 ar putea aduce ferestre de ploi mai coerente, dar detaliile depind de timing și forța tranziției.

În Europa, iernile La Niña au, statistic, o amprentă de temperaturi mai scăzute în jumătatea nordică și o creștere a probabilității de episoade reci în Centru-Est – dacă vortexul polar cooperează. Tradus pentru România:

• Nord și Centru (Moldova, Transilvania, Maramureș, zone intramontane): risc mai mare pentru valuri de frig și ninsori consistente în ferestrele corecte de circulație;

• Sud și Sud-Est (Muntenia, Oltenia, Dobrogea): temperaturi mai variabile, cu alternanțe între episoade umed-răcoroase și invazii reci; ninsoarea la câmpie depinde de sincronizarea cu ciclonii mediteraneeni;

• Vest (Banat, Crișana): semnalul de iarnă poate fi mai temperat, cu multe zile „de tranziție”, dar ferestre de ninsoare sunt posibile pe advecții reci bine susținute și pe circulații retrograde ale ciclonilor.

Cantități de precipitații record în Octombrie 2025

Primele zece zile din octombrie 2025 au fost remarcabile în sudul și sud-estul țării, cu cantități de precipitații record sau aproape de record:

• Giurgiu: 249,5 l/mp în decada 1 (peste vechiul record din 1944 – 178,8 l/mp)

• Zimnicea: 234,2 l/mp (record anterior 144,2 l/mp / 1944)

• Hârșova: 176,5 l/mp (vs. 123,4 l/mp / 1972)

• Constanța: 163,6 l/mp (vs. 159,3 l/mp / 2013)

• Fetești: 158,1 l/mp (vs. 121,3 l/mp / 1972)

• Slatina: 157,9 l/mp (vs. 130,2 l/mp / 2007)

• Oltenița: 146,9 l/mp (vs. 132,1 l/mp / 2002)

• București-Băneasa: 141,8 l/mp (vs. 131,8 l/mp / 2017)

• București-Afumați: 134,2 l/mp (vs. 130,4 l/mp / 1972)

Media națională între 1 și 11 octombrie a atins 78,1 l/mp, peste media multianuală (1991–2020) a întregii luni, de 52,5 l/mp. În Muntenia, Oltenia și Dobrogea, abaterile au depășit dublul sau chiar triplul valorilor obișnuite. În contrapondere, Crișana, Maramureș și Banatul au avut deficit pluviometric în aceeași perioadă.

Acest contrast regional accentuat este compatibil cu o toamnă dominată de cicloni mediteraneeni și benzi de umezeală bine canalizate spre sudul țării, în timp ce vestul și nord-vestul rămân uneori în umbre pluviometrică.

Prognoza pentru următoarele patru săptămâni (ANM): o tranziție dinamică

• 13.10 – 20.10.2025: termic sub normalul perioadei în ansamblu, mai accentuat în nord; pluviometric, deficit în nord-vest, aproape de normal în rest.

• 20.10 – 27.10.2025: temperaturi ușor peste media perioadei în toată țara; precipitații ușor excedentare în vest și nord-vest, aproape de normal în celelalte regiuni.

• 27.10 – 03.11.2025: medii termice ușor peste normal la scară națională; regim pluviometric în jurul normalului.

• 03.11 – 10.11.2025: temperaturi apropiate de mediile sezoniere; precipitații aproape de normal în toate regiunile.

Pe scurt, după răcirea temporară și episoadele de „potop” din sud și est, octombrie intră într-o fază de echilibrare, cu zile mai calme, alternând cu treceri frontale care pot readuce ploi locale, fără a repeta însă (în medie) excesele de la început de lună.

Sursa foto: Arhivă