Mirela Loșniță
Ce este o eclipsă totală de Soare
O eclipsă totală de Soare se produce atunci când Luna se află între Soare și Pământ și se aliniază astfel încât discul Lunii acoperă complet Soarele. Umbra Lunii cade pe o porțiune restrânsă a suprafeței Pământului.
Oamenii aflați în acea zonă pot vedea, pentru scurt timp, cum ziua se transformă aproape în noapte. În jurul discului întunecat devine vizibilă coroana solară, atmosfera exterioară a Soarelui.
În mod normal, coroana este imposibil de observat cu ochiul liber, deoarece lumina suprafeței Soarelui este mult mai puternică. În timpul totalității, această lumină este blocată de Lună, iar coroana apare ca o structură alb-sidefie, cu filamente și raze întinse în jurul discului.
Cerul se întunecă puternic, temperatura poate scădea, iar umbrele și lumina ambientală se modifică vizibil. Unele animale pot reacționa ca la apropierea serii, iar pe cer pot deveni vizibile și planete sau stele mai strălucitoare.
Traseul eclipsei: Siberia, Groenlanda, Islanda și nordul Spaniei
Eclipsa din 12 august 2026 a fost cea de-a doua eclipsă de Soare a anului. Traseul umbrei Lunii a început pe coasta de nord a Siberiei, în apropierea peninsulei Taimîr și a Mării Laptev.
De acolo, umbra a urmat o buclă largă prin Oceanul Arctic, trecând la doar câteva zeci de kilometri de Polul Nord. În acel punct, Soarele a fost acoperit în proporție de 98,6%.
Traseul și-a schimbat apoi direcția spre sud, traversând nord-estul Groenlandei, vestul Islandei și Oceanul Atlantic. Banda de totalitate a ajuns, în cele din urmă, în nordul Spaniei, traversând țara continentală pentru prima dată din 1905.
Printre orașele aflate direct pe traseul totalității s-au numărat A Coruña, Oviedo, Gijón, Santander, Bilbao, Vitoria-Gasteiz, Burgos, León, Valladolid, Zaragoza, Valencia, Cuenca și Teruel. Eclipsa totală a putut fi urmărită și din Insulele Baleare, inclusiv din Palma de Mallorca, Mahón și Ibiza.
Ora exactă și cum a fost văzută eclipsa totală, în Spania
La nivel global, întregul fenomen s-a desfășurat pe parcursul a aproximativ patru ore și 24 de minute. Eclipsa a început la ora 15:34 UTC, adică 18:34, ora României, odată cu primul contact al penumbrei Lunii cu suprafața Pământului.
Prima fază de totalitate a debutat la 16:58 UTC, echivalentul orei 19:58 în România, în nordul extrem al Asiei. Momentul de maximă amploare a fenomenului a fost estimat pentru ora 17:46 UTC, respectiv 20:46, ora României.
Durata totalității a fost sub două minute în majoritatea zonelor aflate pe traseu. În apropierea centrului benzii eclipsei, în Groenlanda, Rusia sau Atlanticul de Nord, fenomenul a durat ceva mai mult, dar tot sub aproximativ două minute și jumătate.
În Spania, oamenii s-au adunat în număr mare în zonele de unde eclipsa totală a putut fi observată, printre ei numărându-se și numeroși români stabiliți în Peninsula Iberică. Autoritățile spaniole au desfășurat o amplă operațiune polițienească și o campanie destinată siguranței publice înaintea evenimentului.
Cum a fost vizibilă eclipsa parțial, din România
În vestul Europei a putut fi observată eclipsa totală de Soare, în timp ce în România fenomenul a fost vizibil doar parțial. Zona cu cea mai bună vizibilitate din țară a fost în vestul și nord-vestul României.
Fenomenul nu a putut fi văzut din București și din mare parte a sudului, estului și sud-estului țării. Potrivit calculelor astronomice, acoperirea maximă a discului solar în România a fost înregistrată în nord-vestul țării, de aproximativ 34% în orașul Carei.
O dificultate suplimentară a ținut de poziția joasă a Soarelui spre vest, în apropierea momentului de apus. Relieful, clădirile sau copacii au putut face ca eclipsa să nu fie observabilă din anumite puncte, chiar dacă fenomenul se afla, astronomic, deasupra orizontului.
Pentru cei care nu s-au aflat în zonele cu vizibilitate, fenomenul a putut fi urmărit live, transmis de mai multe organizații și observatoare astronomice internaționale.
Ce urmează: Perseidele, la câteva ore distanță
Spectacolul astronomic al zilei de 12 august nu s-a încheiat odată cu eclipsa. După lăsarea întunericului, activitatea Perseidelor a crescut, ploaia de meteori atingând maximul chiar în noaptea de 12 spre 13 august.
Comparațiile cu trecutul nu au întârziat să apară. Ultima eclipsă totală vizibilă din Europa a avut loc pe 11 august 1999, cu 27 de ani în urmă, iar maximul fenomenului s-a produs chiar pe teritoriul României, lângă Râmnicu Vâlcea.
Următoarea eclipsă totală de Soare este așteptată pe 2 august 2027, când banda de totalitate va traversa sudul Spaniei, nordul Africii și mai multe regiuni din Orientul Mijlociu. Pentru o nouă eclipsă totală vizibilă din Rusia va fi nevoie de așteptare până în 30-31 martie 2033, fenomen ce va putea fi observat doar din estul Peninsulei Ciukotka, în Extremul Orient rus.
