Saghin Sabrina
Pe 18 decembrie 2024, Elena Lasconi, președinta USR, a lansat un atac dur la adresa președintelui Klaus Iohannis, cerându-i acestuia să își depună demisia la finalul mandatului său, pe 21 decembrie.
În cadrul unei conferințe de presă, Elena Lasconi a subliniat faptul că președintele ar trebui să părăsească funcția cu demnitate, respectând termenul natural de încheiere a mandatului, fără a mai rămâne în funcție până la organizarea unor noi alegeri prezidențiale, care urmează să aibă loc în primăvara anului 2025.
Această declarație vine pe fondul unei decizii recente a Curții Constituționale, care a anulat alegerile prezidențiale din 2024, impunând astfel o reluare a procesului electoral.
Elena Lasconi cere demisia lui Klaus Iohannis
În data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale, impunând ca întregul proces electoral să fie reluat, din cauza unor nereguli și disfuncționalități observate în timpul campaniei. În urma acestei decizii, președintele Klaus Iohannis a anunțat că își va prelungi mandatul pentru o perioadă de aproximativ 3-4 luni, până în primăvara anului 2025, când urmează să aibă loc noile alegeri. Această decizie nu a fost pe placul multor critici, mai ales ai suveraniștilor și ai opoziției, care consideră că președintele ar trebui să părăsească funcția imediat, având în vedere circumstanțele.
Elena Lasconi a fost printre cei care au criticat dur decizia președintelui, afirmând că aceasta este o dovadă de lipsă de respect față de cetățenii României și față de funcția pe care o ocupă.
„Dacă are un pic de onoare, Klaus Iohannis îşi va depune demisia”, a spus Elena Lasconi.
Pe lângă cererea de demisie a președintelui Klaus Iohannis, Elena Lasconi a solicitat și demisia altor figuri importante din sistemul politic și de securitate al țării, precum cei care conduc Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE). Lasconi a susținut că aceste instituții trebuie să își asume responsabilitatea pentru neregulile și problemele întâmpinate în procesul electoral din 2024 și să se retragă din funcții pentru a da un exemplu de transparență și corectitudine.
Controversele legate de prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis
Decizia președintelui Klaus Iohannis de a rămâne în funcție până în primăvara anului 2025, în urma anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, a generat controverse și dezbateri aprinse în spațiul public. În timp ce susținătorii președintelui consideră că această măsură este una necesară pentru stabilitatea politică a țării, opozanții sunt de părere că Iohannis ar trebui să respecte termenul constituțional și să lase loc unui nou lider ales de popor.
În plus, faptul că procesul electoral trebuie să fie reluat a generat îngrijorări legate de transparența și corectitudinea acestuia, mai ales în contextul acuzelor de fraudă electorală și de manipulare a voturilor. De asemenea, au existat critici și legate de gestionarea procesului electoral de către autoritățile competente, inclusiv AEP și instituțiile de securitate, iar Elena Lasconi a subliniat că aceste instituții ar trebui să își asume responsabilitatea pentru aceste nereguli și să își depună mandatele.
Posibile consecințe pentru coaliția de guvernare
Cererea Elenei Lasconi de demisie a președintelui Klaus Iohannis și a altor lideri din instituțiile cheie ale statului vine într-un moment sensibil pentru politica românească, mai ales în contextul în care guvernul actual se află sub presiune, iar tensiunile din coaliția de guvernare sunt tot mai vizibile. USR, deși face parte din coaliția guvernamentală, s-a distanțat de mai multe măsuri propuse de celelalte partide și și-a exprimat nemulțumirea față de gestionarea crizei politice și a procesului electoral. În acest context, Lasconi a spus că cererea de demisie a președintelui Iohannis și a șefilor instituțiilor implicate este o condiție esențială pentru ca USR să rămână în coaliție.
