Loredana Ionescu
Elena Udrea ar putea ieși mai devreme din penitenciar, în funcție de decizia instanței privind o nouă cerere de deducere a pedepselor deja executate. Tribunalul Prahova a anunțat termenul pentru analiza contestației prin care fostul ministru al Turismului solicită reducerea pedepsei cu 17 zile, motivând că a fost deja reținută și arestată la domiciliu într-un alt dosar. Miza: posibilitatea de a îndeplini condițiile pentru eliberare condiționată. Decizia vine după ce instanța i-a recunoscut alte perioade de detenție, inclusiv din Costa Rica și Bulgaria.
Elena Udrea cere deducerea a încă 17 zile din pedeapsă
Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a înaintat o contestație la executare înregistrată la Tribunalul Prahova pe 6 mai 2025, solicitând deducerea a 17 zile din pedeapsa privativă de libertate pe care o execută în prezent. Argumentul principal al cererii îl constituie faptul că, în perioada respectivă, Udrea a fost reținută și ulterior plasată în arest la domiciliu, într-un alt dosar penal care, potrivit surselor judiciare, nu s-a soldat cu trimiterea în judecată.
Conform legislației în vigoare, orice perioadă petrecută în stare de privare de libertate – fie că este vorba despre reținere, arest preventiv sau arest la domiciliu – poate fi dedusă din pedeapsa aplicată prin hotărâre definitivă, cu condiția ca aceasta să nu fi fost deja valorificată într-un alt dosar. Elena Udrea mizează pe această prevedere pentru a se apropia de îndeplinirea criteriilor care permit evaluarea cererii de eliberare condiționată.
Termenul stabilit de instanță pentru analizarea contestației este 27 mai 2025. Avocații Elenei Udrea au solicitat ca cererea să fie tratată cu celeritate, invocând dreptul acesteia de a beneficia de o judecată rapidă și echitabilă în ceea ce privește recalcularea exactă a duratei detenției executate până în prezent.
Solicitarea fostului ministru nu vizează doar o chestiune de contabilitate juridică, ci are o miză concretă: posibilitatea de a beneficia de eliberarea condiționată. Potrivit Codului penal român, orice persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate poate fi eliberată înainte de termen, dacă a executat cel puțin două treimi din pedeapsă (în cazul pedepselor de până la 10 ani) și a avut un comportament bun în detenție.
În contextul în care pedeapsa totală a Elenei Udrea este de 6 ani de închisoare, aceasta ar putea formula cerere de eliberare condiționată în momentul în care execută efectiv 4 ani, echivalentul a două treimi din sentință. Fiecare zi dedusă înseamnă un pas înainte spre acel prag. Având deja recunoscute mai multe intervale de detenție în afara țării, Udrea încearcă acum să obțină și recunoașterea celor 17 zile suplimentare petrecute în arest pe teritoriul României, într-o cauză care nu a fost finalizată prin trimitere în judecată.
Surse judiciare indică faptul că Elena Udrea ar fi petrecut aceste 17 zile în Centrul de Reținere din București și în regim de arest la domiciliu, în cadrul unui dosar disjuns, iar în prezent încearcă să valorifice această perioadă juridic. Dacă instanța îi va admite cererea, va fi cu un pas mai aproape de îndeplinirea condițiilor pentru a solicita eliberarea condiționată.
Tribunalul i-a recunoscut deja perioade de detenție din România, Costa Rica și Bulgaria
Noua solicitare vine în continuarea unei decizii favorabile obținute anterior. La sfârșitul lunii aprilie 2025, Tribunalul Prahova a admis o altă contestație la executare depusă de Udrea, prin care s-a cerut deducerea unor intervale de detenție deja executate în mai multe țări. Instanța a stabilit că din pedeapsa totală de 6 ani trebuie scăzute următoarele perioade:
-
25 februarie 2015 – 16 iunie 2015, când Elena Udrea a fost reținută, arestată preventiv și ulterior plasată în arest la domiciliu în România;
-
3 octombrie 2018 – 24 decembrie 2018, perioadă în care Udrea a fost deținută în Republica Costa Rica, după ce a fost dată în urmărire internațională;
-
7 aprilie 2022 – 16 iunie 2022, timp în care a fost reținută și încarcerată în Bulgaria, în vederea extrădării în România;
16 iunie 2022 – prezent, perioada de detenție efectivă în România, începută după reîncarcerarea acesteia în sistemul penitenciar românesc.
„Deduce din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 181 din data de 28.03.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, perioada de la data de 25.02.2015 la data de 16.06.2015, reprezentând perioada în care petenta a fost arestată preventiv şi arestată la domiciliu în România, perioada de la data de 03.10.2018 la data de 24.12.2018, reprezentând perioada în care aceasta a fost arestată în Republica Costa Rica, perioada de la data de 07.04.2022 la data de 16.06.2022, reprezentând perioada în care aceasta a fost arestată în Bulgaria, precum şi perioada executată efectiv în România respectiv de la data de 16.06.2022 la zi.
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44/05.06.2018 emis în baza sentinţei penale nr. 181 din data de 28.03.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, ulterior rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, se arată în minuta deciziei publicată pe portalul instanţelor de judecată, potrivit Capital.
Sursa foto: Arhivă
