Cristina Cohuț
Președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu premierul britanic Keir Starmer, explorează activ alternativele pentru trimiterea de forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, având în vedere complexitatea situației din teren și riscurile majore implicate. Propunerea, care vizează protejarea unui viitor acord de pace, ar putea implica o misiune sub egida Națiunilor Unite, potrivit unui raport al The Telegraph. În cadrul acestui plan, Franța și Marea Britanie intenționează să formeze o „coaliție a bunăvoinței” din statele NATO și UE, care să sprijine o forță de menținere a păcii, beneficiind de garanțiile de securitate ale Statelor Unite.
Planul unei „coaliții a bunăvoinței”
Aceste inițiative sunt rezultatul unor discuții intense între liderii europeni, iar planurile sunt deja în curs de pregătire, cu sprijinul unor lideri militari din diverse țări, reuniți la Londra sub conducerea lui Keir Starmer. În cadrul întâlnirii, Starmer a explicat că „planurile vor trece într-o fază operațională”, deși încă nu este clar câte țări sunt dispuse să trimită trupe sau care va fi modalitatea concretă de implementare a acestui plan.
La rândul său, Macron a discutat despre posibilitatea unei alternative bazate pe Națiunile Unite în cadrul summitului Consiliului European de joi, având o întâlnire cu Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care a fost invitat al liderilor UE.
Președintele francez a subliniat că orice forță de menținere a păcii sub mandatul ONU ar necesita aprobarea Consiliului de Securitate, iar având în vedere opoziția potențială a Rusiei și a Statelor Unite, perspectiva unui astfel de demers rămâne incertă. De asemenea, orice intervenție a ONU ar trebui să fie acceptată de toate părțile implicate în conflict, ceea ce complică semnificativ punerea în aplicare a acestei idei, relatează Digi 24.
Schimbarea de abordare a Marii Britanii
În ciuda acestor provocări, planurile de formare a unei „coaliții a bunăvoinței” au atras atenția mai multor state europene, inclusiv a celor care sunt deja implicate activ în sprijinul Ucrainei. Aceasta ar putea include o combinație de resurse aeriene și maritime pentru a proteja Ucraina, în loc de trupe terestre, un plan care reflectă o schimbare de abordare a prim-ministrului britanic.
Keir Starmer a semnalat o schimbare semnificativă față de ideea de „ghete pe sol” europene, indicând în schimb sprijinul aerian și maritim pentru apărarea teritoriului ucrainean. De asemenea, forțele aeriene britanice sunt în discuții pentru a implementa un sistem de supraveghere aeriană a cerului Ucrainei, în cadrul propunerilor discutate de „coaliția celor dispuși”.
Această inițiativă vine în contextul unei tensiuni tot mai mari între NATO și Rusia, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, declarând că orice trupe ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv soldați britanici și francezi, ar fi „inacceptabile” pentru Moscova.
De asemenea, Vladimir Putin a respins cererile de încetare totală a focului, venite din partea fostului președinte american Donald Trump, însă a fost de acord cu un armistițiu parțial, care ar fi trebuit să protejeze infrastructura energetică a Ucrainei. Totuși, acest armistițiu a fost rapid încălcat, subliniind instabilitatea oricărui acord în contextul actual al războiului.
Reticența unor state europene
Pe măsură ce planurile europene continuă să se formeze, anumite țări europene au exprimat rezerve sau au respins categoric ideea unor trupe de menținere a păcii.
Donald Tusk, fostul premier polonez, a afirmat clar că Polonia nu va trimite soldați în Ucraina, în timp ce premierul italian Giorgia Meloni a descris ideea ca fiind „foarte complexă, riscantă și ineficientă”. Aceste reacții subliniază diviziunile din cadrul Uniunii Europene cu privire la modul în care ar trebui gestionat conflictul din Ucraina.
În acest context, Uniunea Europeană a anunțat recent un plan prin care va oferi statelor membre împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru achiziționarea de arme. Aproape 65% din aceste împrumuturi vor fi destinate achizițiilor din UE, Ucraina sau Norvegia. Marea Britanie, Canada, SUA și Turcia sunt excluse de la această schemă în această etapă, dar există posibilitatea ca acest lucru să se schimbe în viitoarele acorduri de apărare.
Declarațiile liderilor UE
După summitul de joi, 26 de lideri ai Uniunii Europene au emis o declarație comună prin care și-au reafirmat susținerea pentru Ucraina, cu singura excepție a premierului maghiar Viktor Orban. Orban, care întreține legături strânse atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu fostul președinte american Donald Trump, a fost singurul lider european care a refuzat să semneze declarația.
În ciuda acestor dificultăți și a opoziției exprimate de unele state, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a continuat să solicite Uniunii Europene să își intensifice aprovizionarea cu arme. Zelenski a acuzat Rusia că continuă să atace sistemul energetic al Ucrainei, în ciuda acordurilor de armistițiu, subliniind astfel necesitatea unei asistențe continue și susținute din partea țărilor europene.
În acest climat geopolitic în continuă schimbare, este clar că perspectivele pentru o soluționare rapidă a conflictului rămân complexe și imprevizibile.
