Cristina Cohuț
România trece printr-o vară extrem de fierbinte, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius în multe regiuni. În acest context, apar firesc îngrijorări legate de cum o să facă față sistemul energetic național unui consum crescut. Noua conducere a Ministerului Energiei, prin vocea ministrului Bogdan Ivan, a ieșit public cu o declarație clară și directă, în care a oferit explicații despre situația consumului de energie la ora actuală în țara noastră.
Producție record de energie din surse regenerabile
Noul ministru al energiei, Bogdan Ivan, a transmis public că sistemul energetic național este stabil, în ciuda consumului ridicat din această perioadă. Acesta a explicat că „modul în care este compusă producția de energie solară este la un nivel record”, România având în prezent peste 1.300 de MWh injectați în rețea doar din panouri fotovoltaice.
Această cifră înseamnă aproximativ 22% din totalul energiei produse la nivel național, un procent semnificativ care oferă un plus de siguranță în perioadele cu cerere ridicată. În plus, vremea caniculară a contribuit indirect la această performanță, crescând eficiența panourilor solare și permițând astfel un aport constant în rețea.
„Chiar acum, când discutăm, peste 1.300 de MWh sunt injectați în Sistemul Energetic Național doar din panouri solare, aproximativ 22% din producția României”, a declarat Bogdan Ivan, potrivit fanatik.ro.
Hidrocentralele funcționează sub potențial
Dacă energia solară merge foarte bine, la capitolul hidrocentrale există un minus. Debitul Dunării este foarte mic, ceea ce a dus la o scădere a producției în acest sector. În mod normal, hidroenergia acoperă între 25% și 30% din necesarul României, însă în această perioadă contribuția este semnificativ mai mică.
Cu toate acestea, oficialii din domeniu au anticipat această situație. Încă din primăvara acestui an, angajații Hidroelectrica au pregătit scenarii alternative. Lacurile de acumulare din interiorul țării sunt în acest moment aproape pline, fapt ce oferă o rezervă importantă pentru perioadele în care alte surse nu pot susține consumul.
„Un minus este într-adevăr în segmentul de energie produsă de hidrocentrale. Astfel se compensează o parte semnificativă de energie”, a explicat ministrul energiei.
Posibile pene de curent, dar fără blackout
În ceea ce privește riscul unui blackout, ministrul a fost foarte clar: nu există motive reale de îngrijorare. El a recunoscut că, din cauza consumului crescut și a anumitor variații în sistem, pot apărea pene punctuale de curent, dar acestea nu vor fi extinse și nici de durată lungă.
Blackout-ul, în sensul său tehnic, înseamnă o cădere totală a sistemului energetic, cu efecte pe scară largă. Acest scenariu este exclus în România, spun autoritățile, tocmai pentru că rezervele sunt gestionate eficient, iar producția de energie este diversificată.
„Încercăm să limităm la maxim zona de importuri și trebuie să fie foarte clar pentru oameni. Da, pot să existe incidente punctuale, dar nu există situația de a avea un blackout în România, ca să fie foarte clar”, a afirmat Bogdan Ivan.
Sistemul energetic românesc și provocările verii
Sezonul cald aduce mereu provocări majore pentru sistemul energetic. Aerul condiționat funcționează la capacitate maximă în locuințe, birouri și instituții, iar electrocasnicele sunt utilizate mai intens. În paralel, infrastructura energetică trebuie să suporte o sarcină mai mare, ceea ce poate duce la avarii locale.
Specialiștii în energie explică faptul că, în astfel de situații, sunt esențiale măsurile de prevenție și capacitatea de a redirecționa fluxurile de energie. România are avantajul unei rețele interconectate cu alte state europene, ceea ce permite un control mai bun în cazuri extreme.
Totuși, oficialii subliniază că nu se bazează pe importuri, ci pe capacitatea internă de producție, care este în creștere. Panourile solare și centralele eoliene sunt folosite din plin, iar în zonele în care energia verde nu acoperă cererea, sunt activate alte resurse.
Investiții în infrastructură și digitalizare
Una dintre prioritățile noului ministru este modernizarea sistemului energetic. Bogdan Ivan a declarat că, în următorii ani, România va investi masiv în digitalizarea rețelelor, în stocarea energiei și în extinderea capacităților de producție din surse regenerabile.
Această direcție este susținută și de fondurile europene alocate tranziției energetice. Proiectele vizează, printre altele, dezvoltarea de parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, modernizarea centralelor existente și instalarea de baterii de stocare pentru energia produsă în exces.
Toate aceste măsuri au scopul de a face România mai independentă energetic și mai puțin vulnerabilă la fluctuațiile externe. În paralel, se lucrează și la creșterea capacității de reacție în caz de urgență, astfel încât eventualele pene de curent să fie rezolvate rapid și eficient.
Ce pot face consumatorii ca să evite suprasolicitarea rețelei
Pe lângă măsurile luate la nivel guvernamental, și consumatorii pot contribui la stabilitatea rețelei. Specialiștii recomandă limitarea consumului în orele de vârf, utilizarea aparatelor electrocasnice în afara acestui interval și înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic.
În plus, este important ca oamenii să fie informați despre măsurile de siguranță în caz de pană de curent: să aibă la îndemână lanterne, baterii și o sursă alternativă de încărcare pentru telefon.
În mediul rural, unde rețelele sunt mai vechi și mai expuse intemperiilor, autoritățile locale colaborează cu distribuitorii de energie pentru a preveni avariile și a interveni prompt în caz de nevoie.
România are avantajul unei diversificări bune a surselor: energie nucleară, hidro, termocentrale, eoliană și solară. Această structură mixtă ajută la echilibrarea sistemului și oferă o marjă de manevră în caz de urgență.
Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România este asigurată în fața provocărilor din această vară și că strategia energetică pe termen scurt și mediu este gândită tocmai pentru a evita orice formă de criză majoră.
