Mirela Loșniță
Modificările anunțate de Guvern aduc vești dificile pentru o parte dintre pensionarii României. Premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi supuse unei contribuții suplimentare. Măsura, care afectează peste două milioane de seniori, presupune aplicarea contribuției pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) începând cu luna următoare.
Ilie Bolojan confirmă măsura care îi nemulțumește pe seniori
Noua decizie are ca scop echilibrarea sistemului național de sănătate, în contextul unui dezechilibru major între numărul de beneficiari și cel al persoanelor care contribuie efectiv la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit anunțului oficial, Guvernul va introduce o contribuție de 10% aplicabilă strict asupra sumei care depășește pragul de 3.000 de lei. Practic, pensionarii cu venituri sub acest nivel nu vor fi afectați. În schimb, cei care primesc pensii peste această limită vor contribui suplimentar la sistemul de sănătate.
„Un element important este creșterea numărului de contribuitori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contribuitori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și, practic, nu avem cum, cu acest dezechilibru total, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante.”
Eliminarea excepțiilor și extinderea bazei de contribuabili
Pe lângă introducerea contribuției CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, Guvernul intenționează să elimine o serie de excepții din sistem, pentru a extinde baza de contribuabili. Obiectivul este creșterea numărului celor care susțin sistemul, de la 6 milioane în prezent, la peste 8 milioane de persoane.
„Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mai mari de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru.”, a mai anunțat Ilie Bolojan.
Cum se calculează noua contribuție CASS
Pentru a înțelege exact impactul măsurii asupra pensiilor, autoritățile au oferit câteva exemple concrete privind modul de calcul. CASS de 10% se aplică exclusiv asupra sumei care depășește pragul de 3.000 de lei.
Exemple:
- Pentru o pensie de 3.500 de lei, se aplică 10% la 500 de lei = 50 lei CASS
- Pentru o pensie de 4.000 de lei, se aplică 10% la 1.000 de lei = 100 lei CASS
- Pentru o pensie de 5.000 de lei, se aplică 10% la 2.000 de lei = 200 lei CASS
- Pentru o pensie de 7.000 de lei, se aplică 10% la 4.000 de lei = 400 lei CASS
- Pentru o pensie de 10.000 de lei, se aplică 10% la 7.000 de lei = 700 lei CASS
Inclusiv pensiile speciale, cum este și cea mai mare pensie din România – în valoare de 108.627 de lei lunar – vor fi supuse aceluiași principiu. În acest caz, contribuția lunară va ajunge la 10.562,7 lei.
„Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4000 și 3000. Deci 10% pe 1000, adică 100 de lei”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Măsura stârnește îngrijorare printre seniori
Anunțul privind această contribuție suplimentară a generat deja reacții în rândul pensionarilor, mai ales printre cei care au muncit în domenii solicitante și care s-au bucurat de o pensie puțin mai mare, obținută în baza unor contribuții substanțiale.
Sunt afectați în special cei cu pensii de 3.000–6.000 de lei, o categorie numeroasă, formată din foști profesori, medici, ingineri, funcționari sau angajați din sistemul de stat care au contribuit zeci de ani la bugetul național.
Mulți dintre acești pensionari susțin că o astfel de măsură le diminuează serios venitul lunar, în condițiile în care costul vieții a crescut considerabil în ultimii ani, iar majorările de prețuri la utilități, medicamente și alimente devin greu de suportat chiar și pentru cei cu venituri medii.
Autoritățile spun că măsura este una de necesitate și are ca scop restabilirea echilibrului financiar în sistemul de sănătate. Cu o populație îmbătrânită și un număr tot mai mare de persoane care beneficiază de servicii medicale gratuite, fondurile colectate nu mai acoperă nevoile actuale.
