Mirela Loșniță
Luni, 23 iunie 2025, a avut loc prima probă scrisă din cadrul Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VIII-a. Potrivit calendarului oficial stabilit de Ministerul Educației, examenul de Limba și literatura română s-a desfășurat în toate centrele de evaluare din țară, cu începere de la ora 09:00. Elevii au avut la dispoziție două ore pentru rezolvarea subiectelor.
Testarea a respectat structura cunoscută din anii anteriori și a vizat evaluarea competențelor de înțelegere a textului, analiză gramaticală, vocabular și exprimare scrisă. Subiectele au fost adaptate nivelului de studiu al clasei a VIII-a și au inclus atât texte literare, cât și non-literare.
UPDATE ora 9:30 – Din primele informaţii, la Subiectul 1, elevii au avut de rezolvat cerinţe pe baza unui fragment din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran. Absolvenţii de gimnaziu au mai primit un text narativ şi de scris o compunere despre o excursie.
Subiectul II: compunere de minim 150 de cuvinte, evocând o excursie sau o experiență similară inspirată din cele două texte.
Informația nu a putut fi confirmată oficial de redactia.ro.
Programă Română Evaluare Națională 2025:
Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice din programa la română pentru Evaluare Națională 2025.
Competenţe generale și competențe specifice
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare.
Conţinuturi
Teme generale: Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.
Lectură
• Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.
• Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine • banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
• Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).
•Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).
• Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
• Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.
• Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.
Redactare
• Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.
• Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
• Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.
• Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
• Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie.
Elemente de construcție a comunicării
Gramatică
• Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.
• Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula).
• Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.
• Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).
• Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.
• Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.
• Prepoziția.
• Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.
• Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.
• Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.
• Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.
• Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.
• Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.
Ortoepie şi ortografie
Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.
Vocabular
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.
Variaţie stilistică
Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.
Elemente de interculturalitate
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.
Evaluare națională 2025
Proba scrisă a fost organizată în două mari secțiuni, fiecare cu un set bine definit de cerințe. Elevii au fost nevoiți să gestioneze timpul cu atenție pentru a acoperi toate punctele prevăzute în barem. Ca în fiecare an, 10 puncte au fost acordate din oficiu.
Subiectele la Limba română sunt structurate, ca și în anii anteriori, în două mari părți, fiecare testând competențe esențiale:
- Subiectul I (70 de puncte): Elevii au două texte la prima vedere, unul literar și unul non-literar. Pe baza acestor texte, candidații au de rezolvat nouă cerințe, incluzând: identificarea informațiilor explicite și implicite exerciții de vocabular cerințe de gramatică și analiză morfosintactică stabilirea relației dintre ideile principale și secundare comparații între cele două texte
- Subiectul al II-lea (20 de puncte): Elevii vor trebui să redacteze un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte pe o temă legată de unul dintre textele de la Subiectul I sau să caracterizeze un personaj prezentat în texte.
Examenul a fost construit astfel încât să testeze capacitatea elevilor de a înțelege, interpreta și produce texte coerente, precum și stăpânirea normelor de exprimare corectă în limba română.
Ce au primit elevii la simularea din martie 2025
Simularea Evaluării Naționale din luna martie 2025 a oferit elevilor o oportunitate de a se familiariza cu tipologia subiectelor din vară. Atunci, proba de Limba și literatura română a inclus două texte distincte:
- poezia „Trezire” de Lucian Blaga;
- un articol jurnalistic din publicația Dilema Veche.
Pe baza acestor texte, cerințele au presupus:
- întrebări de tip grilă și cerințe cu răspuns scurt
- identificarea elementelor comune între cele două texte
- analiza mesajului poetic
- exerciții de vocabular și gramatică
- redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte despre mesajul poeziei
Simularea a avut rolul de a oferi elevilor și profesorilor un reper concret privind nivelul de pregătire și adaptarea la cerințele reale ale Evaluării Naționale.
Subiectele de limba română din anul 2024
Pentru a avea un termen de comparație, este util să reamintim structura subiectelor de la proba de Limba și literatura română din sesiunea din 2024. Atunci, elevii au avut de analizat:
- un fragment din romanul „Cireșarii” scris de Constantin Chiriță;
- un text non-literar intitulat „Portret”, semnat de Cella Delavrancea.
Cerințele au fost formulate pe același model ca în 2025, punând accent pe analiza comparativă a textelor și pe înțelegerea mesajelor transmise. La Subiectul al II-lea, elevii au avut de redactat o caracterizare de personaj, alegând din elementele evidențiate în fragmentul literar. Tematica, nivelul de dificultate și forma de redactare au fost comparabile cu cele din prezentul an.
Această continuitate în formularea subiectelor confirmă intenția Ministerului Educației de a menține un format standardizat, care să permită evaluarea corectă și coerentă a competențelor elevilor la nivel național.
Calendarul oficial al Evaluării Naționale 2025
Procesul de evaluare pentru absolvenții de clasa a VIII-a se desfășoară în perioada 23 iunie – 10 iulie 2025. Conform structurii oficiale, urmează alte două probe scrise, precum și afișarea rezultatelor, cu posibilitatea de contestare.
Calendarul complet este următorul:
- Limba și literatura română – 23 iunie 2025
- Matematică – 25 iunie 2025
- Limba și literatura maternă – 27 iunie 2025
- Afișarea rezultatelor inițiale – 3 iulie 2025
- Depunerea contestațiilor – 4-5 iulie 2025
- Soluționarea contestațiilor – 6-9 iulie 2025
- Afișarea rezultatelor finale – 10 iulie 2025
Rezultatele obținute la Evaluarea Națională sunt esențiale pentru admiterea la liceu, întrucât media generală de la examen are un rol decisiv în calculul mediei de admitere. Fiecare elev va fi repartizat computerizat, în funcție de opțiuni și de media obținută.
