Loredana Ionescu
Evaluarea Națională ar putea suferi transformări majore în anii următori, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Oficialul propune reorganizarea structurii actuale a examenului de final de gimnaziu și extinderea sa la trei probe, în loc de două, pentru a evalua mai eficient competențele-cheie dobândite de elevi pe parcursul anilor de școală.
Noua formulă de testare, explicată recent într-un interviu acordat pentru Euronews România, include o a treia probă ce va combina elemente din științe și disciplinele socio-umane, alături de probele deja consacrate la Limba română și Matematică.
A treia probă: Noutatea care ar schimba sistemul de evaluare
„N-am spus că vom da opt materii sau cinci, câte competențe sunt. Am în minte, dar aștept să văd ce spun și alți specialiști, mai degrabă o probă, a treia probă, cu sub-teste, unele cu câțiva itemi de știință, altele cu câțiva itemi legați de disciplinele socio-umane, istorie-geografie. Și, atunci, ai avea, practic, note la matematică, la română și la sub-testele respective. Și, atunci, fiecare liceu vine și selectează lucrurile, în funcție de profilul pe care îl are (…) Dar nu opt sau cinci examene. Aș vedea, mai degrabă, trei”, a declarat Daniel David.
Noua structură ar permite o evaluare mai amplă, apropiată de modelele adoptate în Italia sau Franța, unde accentul se pune nu doar pe două materii de bază, ci pe întregul spectru de competențe urmărite în gimnaziu. Scopul este ca Evaluarea Națională să reflecte mai fidel pregătirea reală a elevilor și să servească drept barometru pentru calitatea învățământului gimnazial.
Ministrul a subliniat că intenția nu este de a copleși elevii cu un număr mare de examene, ci de a construi o evaluare coerentă și adaptată nevoilor actuale ale sistemului. Proba mixtă ar putea fi structurată astfel încât să ofere o imagine clară asupra competențelor elevilor în domenii precum științele exacte, dar și în cele umaniste, fără a fragmenta excesiv testarea.
„Soluția pe care o propun este să facem, de exemplu, cum fac și italienii, cum fac și francezii: să evaluăm mai multe competențe. Adică să țintim competențele-cheie pe care noi le urmărim pe parcursul gimnaziului. Și, atunci, vei avea un rol informativ al acestei evaluări: vei ști cum și-a făcut gimnaziul datoria pentru a forma acele competențe-cheie”.
Admiterea la liceu ar putea deveni mai flexibilă
O altă schimbare majoră avută în vedere vizează procesul de admitere la liceu. Ministrul Educației propune ca unitățile de învățământ liceal să aibă mai multă libertate în stabilirea ponderii fiecărei probe, în funcție de profilul și specializările oferite. Astfel, un liceu cu profil real ar putea acorda mai multă importanță sub-testelor de științe, în timp ce unul cu profil umanist ar putea valoriza mai mult istoria și geografia.
„Aş lăsa liceele cu diverse specializări să dea ponderi diferite probelor de acolo, în funcție de profilul pe care îl au. Mă aștept ca cei de la științe să valorizeze rezultatele la biologie și chimie poate mai mult decât alte rezultate, nu știu, din zona geografiei. Cei din zona socio-umană să valorizeze geografia și istoria, în comparație cu celelalte. Toate sunt luate în calcul, cu ponderi diferite”.
Locuri speciale pentru elevii cu potențial care au avut o zi proastă la examen
Ministrul a mai propus și o măsură care vizează echitatea: rezervarea unui număr limitat de locuri în licee pentru elevii cu rezultate bune la olimpiade sau cu performanțe constante în afara examenului național. Ideea este de a oferi o a doua șansă celor care, din motive emoționale sau de context, nu reușesc să performeze în ziua Evaluării Naționale, dar au dovedit anterior că merită un loc într-un liceu de elită.
„Aș lăsa câteva locuri la dispoziția liceului. De ce? Tot pentru a ajuta copiii. Să nu fie evaluare punctuală. Că poate cineva, repet, bun la biologie și la chimie și olimpic, fără premiul mare pentru a ajunge pe altă rută acolo, a avut o zi proastă. Și, atunci, nu merită să-i dai o a doua șansă, pentru a intra la specializarea care îl interesează, de știință?”, a mai spus Daniel David.
Un model educațional propriu
Deși se inspiră din modelele europene, ministrul Educației susține că România ar trebui să construiască propriul model de evaluare, unul original, dar fundamentat pe rezultate concrete. El a analizat sistemele educaționale din Italia, Franța, Coreea de Sud, Japonia și Singapore, dar susține că România nu trebuie să copieze, ci să adapteze ceea ce funcționează.
„Poate fi ceva original. Dar, atunci, măcar să văd că funcționează. Când te uiți la testările PISA și vezi cât de mare e analfabetismul funcțional, e clar că sistemul actual nu mai răspunde realităților. Orice om de bun-simț îți spune: trebuie schimbat ceva”, a conchis ministrul.
Reforma sistemului de evaluare, în faza de consultare
Deocamdată, noile propuneri se află în etapa de analiză și consultare cu specialiștii în educație. Ministerul Educației nu a stabilit un calendar clar pentru implementarea noilor modificări, însă ideea unei Evaluări Naționale extinse la trei probe a fost primită cu interes în rândul profesorilor și părinților, care așteaptă cu atenție detalii privind conținutul probelor și modalitatea de notare.
„Eu nu țin neapărat să copiem ceva de acolo. Poate fi ceva original. Dar, atunci, măcar să văd că funcționează. Dar, când mă uit la testarea PISA și la alte testări în zona liceului, văd că analfabetismul funcțional este foarte mare. Orice om de bun-simț, nici nu trebuie să fii mare specialist, îți spune: asta nu funcționează și trebuie schimbat!”.
În același timp, se analizează și posibila revizuire a manualelor, astfel încât materia predată în gimnaziu să reflecte noile cerințe ale examenului, iar elevii să fie pregătiți unitar, indiferent de zona geografică sau resursele de care dispun școlile.
Sursa foto: Arhivă
